COMUNICAT DE PRESÃ

 Sâmbãtã, 3 octombrie 2015, Asociaṭia “Clubul EXPRESIA IDEII”, Oneṣti, judeṭul Bacãu, a iniṭiat ṣi desfãṣurat la Oituz, judeṭul Bacãu, o serie de activitãṭi incluse în proiectul “Tradiṭii ṣi continuitate în comuna Oituz, judeṭul Bacãu”.  Realizat în colaborare cu Primãria Oituz, Şcoala Gimnazialã Oituz ṣi Parohia “Sfinṭii Împãraṭi Constantin ṣi Elena” Grozeṣti, proiectul a fost dedicat Zilei Mondiale a Educaṭiei (5 octombrie) ṣi a constat în: program muzical-artistic (în care s-au remarcat corul tradiṭional al comunei Oituz îndrumat de profesorul Gheorghe Oprea), o dublã lansare de carte (volumul de versuri “Darul iubirii”, autor Constanṭa Caitãr Ghioldum, Editura Karta.ro, 2015 ṣi antologia literarã “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2015), o Sesiune de comunicãri ṣtiinṭifice cu titlul “Tradiṭii ṣi continuitate în comuna Oituz, judeṭul Bacãu” ṣi o vizitã la Casa tradiṭionalã Gheorghe Gr. Caitãr din Oituz. Activitãṭile proiectului au fost moderate de cãtre profesor Mariana Bendou, Preṣedintele Asociaṭiei “Clubul EXPRESIA IDEII”. Programul a debutat cu o scurtã slujbã de binecuvantare rostitã de preotul paroh Simion Purice împreunã cu ceilalṭi slujitori bisericeṣti invitaṭi la eveniment: preotul Bogdan Piṣtea, preotul Ilarion Mâṭã (biserica Hârja) ṣi preotul Gheorghe Pânzaru (biserica din Caraclãu). Profesorul Gheorghe Oprea, în calitate de reprezentant al Primãriei Oituz, a rostit un cuvânt de bun venit fãcând referire ṣi la poziṭia ṣi potentialul istoric ṣi cultural deosebit al comunei. În cadrul Sesiunii de Comunicãri ṣtiinṭifice, demne de remarcat au fost, mai ales, lucrãrile prezentate de Dr. Ioan Vasiliu, Directorul Muzeului Municipal de Istorie Oneṣti (despre istoria ṣi etnografia comunei Oituz), inginer Corneliu Cristea, Preṣedinte al Asociaṭiei “Cultul Eroilor-Regina Maria”, Filiala Oneṣti (file de istorie localã), inginer Gheorghe Bogza (despre deṭinuṭii politici oituzeni din lagãrele ṣi închisorile comuniste), prof. Ştefan Epure (impresii ṣi amintiri personale), etc. Despre antologia “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, a vorbit foarte frumos doamna profesor de limba ṣi literatura românã Raluca Gîdioi Cãlinescu, de la Colegiul Tehnic “Gh. Asachi”, Oneṣti iar unul dintre elevii domniei sale, de la acelaṣi liceu, a recitat câteva versuri. Deoarece Sesiunea de Comunicãri a avut în vedere ṣi o a doua secṭiune dedicatã Educaṭiei ṣi Educatorului, au existat ṣi cadre didactice care ṣi-au spus, din acest punct de vedere cuvântul. Cele mai interesante comunicãri vor fi publicate într-un numãr special al Revistei “EXPRESIA IDEII”, dedicat evenimentului. La Casa tradiṭionalã Gheorghe Gr. Caitãr, oaspeṭii au fost întâmpinaṭi de cãtre fiica acestuia, educatoarea Constanṭa Caitãr Ghioldum, care, pe lângã valoroasele exponate ṣi colecṭiile personale, a prezentat ṣi arborele genealogic al familiei Caitãr cu bine documentate referiri istorice. Minunatul tablou al acestor activitãṭi a fost completat ṣi de un soare vesel care a dat un plus de strãlucire ṣi cãldurã evenimentului…

Festivalul Național de Creație „Vrancea literară” și-a desemnat câștigătorii

Festivitatea de premiere a Festivalului Național de Creație ”Vrancea literară” va avea loc duminică, 27 septembrie 2015, orele 11, la Panciu, „prin grija deosebită pentru Cultură a primarului Iulian Nica“, după cum transmit organizatorii. Culiță Ioan Uşurelu, organizatorul acestei acțiuni culturale de prestigiu şi redactor șef al revistei ”Salonul literar”, va înmâna diplomele și premiile (în cărți) după cum urmează:

CARTEA ANULUI 2015:
ROMANUL ”FÂȘII DE RUȘINE”, de CRISTIAN FULAȘ-BUCUREȘTI

    „Ca și în alți ani, la Secțiunea POEZIE am avut un număr impresionant de participanți (peste o sută). Ca urmare a acestei participări entuziaste a unor poeți de certă valoare, am fost nevoiți să acordăm mai multe premii II și III“.
*Premiul special al juriului: Cartea florilor - The Book of Flowers - Mariana Pândaru-Deva;
*Premiul I: „Era să cred“… - Virgil Ursu Munceleanu-Panciu;
*Premiul II: ”Evadat din carcera nopții ” - Mircea Bostan-Roman;
*Premiul II - ”Cununa de flăcări ”- Victoria Milescu-București;
*Premiul II: ”Târziu în cuvinte” - Ioan Vasiu-Timișoara;
*Premiul II: ”Viespea cu ochi de argint ”- Nina Viciriuc-Botoșani;
*Premiul II: ”Tatuaj de melancolie”- Cornelia Ionescu Ciurumelea- Râmnicu Sărat;
*Premiul III: ”Transcrierea fonetică a iubirii” - Luminița Zaharia-București;
*Premiul III: ”Adevăruri mari scrise cu litere mici ”- Mihai Vintilă-Brăila;
*Premiul ”Dumitru Pricop”: ”Insomniile bufniței”- Mihaela Aionesei-Târgu Secuiesc-Covasna;
*Premiul III: ”Pasăre în devenire”- Maria Cernegura- București;
*Premiul III: „Templul retinei” - Geta Stan Palade;
*Premiul „ Ion Panait”- ”Umbre pe scrisori”- Filoteea Barbu Stoian;
*Premiul „ Ion Panait” - „Colecționarul de Iluzii” - Ion Moraru-Onești.

A)POEZIE ȘI PROZĂ PENTRU COPII
*Premiul I: ”Hai să ne jucăm de-a rima!”- Geo Galetaru-Dudeștii Noi-Timiș;
*Premiul II: „Pădurea pierdută în fluier”- Victor Stan-Piatra Neamț

B)POEZIA RELIGIOASĂ
*Premiul Special: ”Smerită cugetare”- Mircea Constantin Jurebie-Bacău;

C)POEZIA CU FORMĂ FIXĂ:
*Premiul I: ”Cafeneaua rondelelor”- Gheorghe Suchoverschi – Focșani;
*Premiul Special al Juriului: ”Sonete cu fete morgana”- Petrache Plopeanu - Focșani;

D) EPIGRAMĂ: *Premiul I: ”Desculți pe miriște”- Vasile Larco-Iași;
*Premiul II: ”Sub tensiunea echilibrului”-Ioan Zaharia-Iași

E) *Premiul Special (Post Mortem):
”Cu Diogene” -Valeriu Drumeș-Timișoara

PROZĂ

ROMANUL
*Premiul I: ”Văzătorul” - Carmelia Leonte - Iași;
*Premiul Special al Juriului: ”Măștile exilului”-
C-tin Arcu-București;
*Premiul II- ”În mâna destinului” - Olguța Luncașu Trifan-Iași;
*Premiul II: ”Zarva-Larva(Fuduliile mele mintale din Cealaltă parte a vieții)”- C-tin T. Ciubotaru- Roșiorii de Vede;
*Premiul ”Duiliu Zamfirescu” - ”Umbra în uniformă”-Dumitru Dănăilă-Buzău;
*Premiul III: ”Marcela” - Daniel Luca-Chișoda- Timiș
*Premiul III: ”Furtună în liniștea gândului”-Emil Simion-Suceava;

PROZA SCURTĂ
*Premiul I: ”A unsprezecea poruncă”- Florentina Loredana Dalian-Slobozia;
*Premiul II: ”Întâmplări din vremea loviluției”-Ionel Moni Constantin-Focșani;
Premiul III: ”Călătoria”- Decebal Alexandru Seul-Suceava.

TABLETA:
*Premiul I: ”Durerea mea numără 33… - Livia Ciupercă-Iași

ESEU
* Premiul Special al Juriului: – „Cum să scriu un eseu”- Vasile Anton Ieșeanu
Premiul I: ”DonQuijotisme AntropoLexice”(Fals tratat de antropologie) - Mircea Băduț-București;

CRITICĂ LITERARĂ
*Premiul I: ”Prezențe în Agora Literară” - Ștefan Teodor Cabel- Buzău;
*Premiul Special al Juriului: ”Alergând după o himeră”-Tudor Cicu-Buzău;
*Premiul II: „Dreptul la subiectivitate”- Daniel Nicolescu-Bacău;
*Premiul III:”Cu afecțiune cronică” - Maria Nițu-Timișoara

REPORTAJ
*Premiul I: ”Acasă , la Fănuș”- Vergil Matei-Brăila;
*Premiul II: ”Prinți fără blazon”- Nicolae Pătruț-Arad

JURNAL
*Premiul Special al Juriului: ”Primul prag” - Cornel Galben-Bacău

AFORISME
*Premiul Special al Juriului: ”Entre les griffes du Rire” - Vasile Ghica- Tecuci;
*Premiul I: ”Îngândurări”(Dicționar de aforisme) - Nicolae Petrescu-Redi-Ploiești

TEATRU
*Premiul I: ”Crima de la Intorsura Buzăului”- Aneta Pioara”-Râmnicu-Sărat;
*Premiul II: ”Căderea turnurilor Eiffel” –Dumitru Băluță-Brașov

MONOGRAFII
*Premiul I: ”Brâncuși și reveriile materiei” - Lucian Gruia-București;
*Premiul Special al Juriului : ”Luca Pițu - cap limpede la devălmășiile cetății” - Ionel Necula –Tecuci;
Premiul II: ”Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu-Dumitrache Velisar” - Mariana Velisar-Codrescu

LITERATURA EXILULUI:
POEZIE:
*Premiul Special al Juriului : ”Durerea românească” –Valeriu Cercel-Canada-Hamilton
ROMAN:
*Premiul Special al Juriului: ”Cireșe amare” - Liliana Angheluță Nechita-
Italia-Roma

    „La câteva secțiuni nu există premiile II, III și mențiuni deoarece am considerat că unele volume nu corespund exigențelor festivalului. Prin urmare, nu le-am introdus în concurs.Vă așteptăm duminică, 27 septembrie 2015, la Liceul ”Ioan Slavici” din Panciu-Vrancea, ora 11, la festivitatea lansării cărților ”Pași în exil” și ”Aproape unul”, scrise de Mariana Rogoz Stratulat din Panciu. În partea a doua a programului, vor fi premiați scriitori înscriși cu volume în Festivalul Național de Creație ”Vrancea literar㔓, mai transmit organizatorii.

Concursului Naţional de poezie,

debut în volum,

„Aurel Dumitraşcu”, ediţia 2015

          Organizat de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi revista de cultură, arte & atitudine „Conta”, în anul în care se împlinesc 25 de ani de la moartea poetului (16 septembrie) şi 60 de ani de la naştere (21 noiembrie), Concursul Naţional de poezie, debut în volum, „Aurel Dumitraşcu” şi-a desemnat cîştigătorul. Juriul format din scriitorii Vasile Spiridon (preşedinte), Liviu Ioan Stoiciu, Emil Nicolae, Adrian G. Romila, Nicolae Sava, Vlad A. Gheorghiu şi Adrian Alui Gheorghe (iniţiator şi coordonator al proiectului), membri ai redacţiei revistei „Conta”, luînd în discuţie manuscrisele prezentate în concurs, semnate de Ioan Bodiu (Ploieşti), Cristina Mihaela Botîlcă (Gruiu, Ilfov), Ana Donţu (Sibiu), Tănase N. Grosu (Pseudonim: Th. Grossman; Bucureşti), Macrina Viorica Lazăr (Topliţa/ Harghita), Valeria Matciac (Republica Moldova, Chişinău), Alexandru Povarnă (Bucureşti), Carla Francesca Schoppel (Braşov), Alexandru Strâmbu (Bucureşti) şi Andreea Voicu (Moreni, Dâmboviţa) a decis să acorde premiul „Aurel Dumitraşcu” manuscrisului cu titlul „Cadrul 25”, semnat de Ana Donţu (Sibiu). Manuscrisul premiat va fi tipărit la o editură care promovează, cu precădere, poezia debutanţilor şi va fi lansat la Piatra Neamţ în cursul lunii noiembrie.

          La primele zece ediţii ale concursului, care s-a desfăşurat la Neamţ în perioada 1994 – 2003, au fost premiaţi şi au debutat Florin Oancea (Sibiu) si Vasile Baghiu (Piatra Neamt) în 1994; Mihai Ignat (Braşov) în 1995; Ana Maria Zlăvog (Iaşi) în 1996; Cristian Galeriu (Bucureşti) în 1997; Sorin Gherguţ (Bucureşti) în 1998; Daniel Moşoiu (Cluj Napoca) şi Constantin Virgil Bănescu (Tîrgovişte) în 1999; Cătălin Chelaru (Iaşi) în anul 2000; Elena Vlădăreanu (Bucureşti) în anul 2001; Dan Coman (Bistriţa Năsăud) în anul 2002; Mihai Curtean (Sibiu) în anul 2003.

           Concursul a fost întrerupt după ce trei ediţii, consecutiv, organizatorii şi juriul nu şi-au dat acordul pentru a premia şi publica volume care nu se suţineau valoric, după excelenta serie de autori debutaţi în acest context. Din juriu au făcut parte, la primele zece ediţii, între alţii, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Liviu Ioan Stoiciu, Radu Săplăcan, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon.

          Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Rep. Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste literare (Echinox, Corpul T, Hyperion) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES.

           Adrian Alui Gheorghe, iniţiator al proiectului: „Dacă avem un cîştigător al acestei ediţii, trebuie să recunoaştem că demersul nostru a fost unul reuşit. Sunt un susţinător al poeziei tinere şi mă bucură orice sunet original, proaspăt. Poezia este acea energie interioară a unei limbi, a unei culturi care îi dă vigoarea de moment. Au fost, în concurs şi alte voci notabile, care vor reuşi în final dacă vor avea puterea să depăşească primele niveluri de comunicare, dacă vor intra în dialog cu poeticile actuale. Mizez, de exemplu şi pe poezia foarte tinerei autoare Andreea Voicu, cu un manuscris aproape de debut. Voi urmări, fireşte şi evoluţiile celorlalţi. Manuscrisul semnat de Ana Donţu ne-a convins pe toţi că avem de a face cu un poet format, aşteptăm confirmarea criticii literare, a cititorilor. Acest concurs este, în orice caz, cel mai frumos mod de a-l omagia pe Aurel Dumitraşcu, un poet optzecist care s-a risipit pe sine pentru ca poezia să aibă prezent şi orizont.”

Remember

Alexandru Artimon

(N. 14 septembrie 1938, în Coşula, judeţul Botoşani - m. 8 septembrie 2008, la Bacău)

            S-au scurs deja 7 ani de la trecerea la cele veșnice a istoricului și arheologului, momentul urmând a fi comemorat sâmbătă dimineața, începând de la ora 10, la Cimitirul Sărata. Pentru cei care l-au cunoscut, dar și pentru cititorii noștri, se cuvine să rememorăm câteva aspecte din viața sa, întrucât prea furați de griji uităm repede pe cine am avut în preajmă.

            Este fiul agricultoarei Domnica (n. Ivanov) şi al comerciantului Ion Artimon. A copilărit în localitatea natală, începându-şi studiile la Şcoala Primară Coşula (1945-1949) şi continuându-le la Şcoala Generală din Botoşani (1949-1952) şi la vestitul Liceu „August Treboiu Laurian“ (în prezent, Colegiu Naţional, 1952-1955). Fascinat de numeroasele personalităţi ivite în spaţiul botoşănean şi de bogata istorie a locului, a decis să se îndrepte, după un scurt stagiu ca profesor suplinitor la Şcoala Generală Cristeşti, judeţul Botoşani (1955-1958), către Facultatea de Istorie-Filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, fiind în perioada 1958-1963 student al Secţiei istorie universală. După obţinerea licenţei a fost repartizat la Muzeul de Istorie din Târgu Neamţ (1963-1967), instituţie pe care a condus-o încă de la început, în calitate de director, îmbogăţindu-i colecţiile în urma cercetărilor arheologice efectuate pe şantierele de la Cetatea Neamţului, Ocea, Războieni, Ghindăoani şi Petricani. Transferat, ca şef de secţie, la Muzeul de Istorie din Suceava, a continuat investigaţiile arheologice şi în fosta Cetate de Scaun a Moldovei, făcând săpături la Suceava, Volovăţ, Mănăstirile Putna şi Slatina ori aducându-şi contribuţia la organizarea unor manifestări ştiinţifice iniţiate de instituţia muzeală suceveană. Începând cu anul 1969 a devenit unul dintre oamenii de bază ai Muzeului Judeţean de Istorie din Bacău (actualul Complex Muzeal „Iulian Antonescu“), lucrând o perioadă ca muzeograf principal, apoi ca şef de secţie, iar din anul 1992 ca director adjunct al instituţiei, funcţie pe care a păstrat-o până la pensionare, în 2001. Preocupat îndeosebi de epoca medievală, a fost animatorul principal al şantierelor arheologice de la Curtea Domnească din Bacău, de la Budeşti-Plopana, Cleja, Drăgeşti-Tătăreşti, Fărăoani, Fântânele, Gutinaş, Mănăstirea Caşin, Onceşti, Oneşti, Oprişeşti-Răchitoasa, Rădeana, Sascut şi Târgu Trotuş, dar şi de la Adjudu-Vechi, în judeţul Vrancea. Rodul acestei munci laborioase, soldată cu mai multe descoperiri importante pentru buna cunoaştere a istoriei din zona Moldovei, a fost valorificat în cadrul sesiunilor ştiinţifice organizate de filialele Arhivelor Naţionale, instituţiile muzeale şi de cercetare din întreaga ţară, în peste 80 de studii, articole şi note publicate în reviste de specialitate (Analele Brăilei, AMCS, Arheologia medievală, Carpica, Revista muzeelor şi monumentelor, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Studia antiqua et archeologica, Studii şi comunicări, Zargidava ş.a.), precum şi în mai bine de 150 de recenzii, prezentări de carte, note şi articole apărute în alte publicaţii (Ateneu, Buletin Cultural Băcăuan, Orizonturi Noi, Sinteze, Steagul roşu, Vitraliu) ori difuzate la posturile de radio şi televiziune băcăuane şi naţionale. Dintre ele amintim doar Câteva consideraţii asupra tezaurului monetar de la Cetatea Neamţului (sec. al XVII-lea) – 1968, Un mic tezaur de denari romani imperiali descoperit la Ghindăoani (judeţul Neamţ) – 1968, Bisericile de piatră de la Sfântul Dumitru din Suceava (1969), Un tezaur monetar de aur din secolele XVI-XVII descoperit în comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău (1980), Câteva consideraţii istorico-arheologice asupra bisericii din secolul al XIV-lea descoperită la Volovăţ (1981), Contribuţii arheologice la istoria oraşului Bacău (1981), Oraşul de reşedinţă şi zona sa înconjurătoare din Moldova şi Ţara Românească (1986), Noi contribuţii arheologice privind Curtea Domnească din Bacău (1986-1987), Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească - Bacău (1987), Consideraţii istorico-arheologice privind geneza şi evoluţia oraşelor medievale din sud-vestul Moldovei (1993), care reflectă contribuţiile sale cele mai importante în domeniul istoriografiei. La acestea se adaugă câteva volume semnate ca autor sau coautor, începând cu studiul Curtea domnească şi Biserica Precista din Bacău (în colaborare cu Pr. Constantin Mardare, Bacău, 1991), continuând cu Bacău: Reşedinţa voievodală (în tandem cu Ioan Mitrea, Muzeul Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu“, Bacău, 1996), Judeţul Bacău – monografie (colaborator, Bacău, 1996), Civilizaţia medievală urbană din secolele XIV-XVII (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud) - Editura Documentis (Iaşi, 1998), Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVII. Geneză şi evoluţie (Editura Corgal Press, Bacău, 2003), Ştefan cel Mare şi Sfânt în memoria băcăuanilor (coeditor, cu Ioan Mitrea, şi coautor, Editura Conexiuni, Bacău, 2004), Enciclopedia judeţului Bacău (coautor, Editura Agora, Bacău, 2004) şi încheind cu Istoria Târgului Trotuş din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire din 1918 (împreună cu Petre Bogdan, Editura Corgal Press, 2008). Cu profesorul Dumitru Ficuţă a realizat, de asemenea, filmul documentar Bacăul în vremea lui Ştefan cel Mare. Sub conducerea profesorului universitar dr. Victor Spinei, în 1999 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema Civilizaţia medievală urbană din sud-vestul Moldovei în secolele XIV-XVI (centrele urbane Bacău-Târgu Trotuş-Adjud), obţinând titlul de doctor în istorie, lucrare apreciată ca o contribuţie indispensabilă specialiştilor interesaţi de medievistică. După pensionarea grăbită de oficialităţi, continuă colaborarea cu muzeul băcăuan şi, în calitatea sa de expert în arheologie, lucrează în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bacău, fiind totodată membru al Comisiei Zonale Nr. 2 a Monumentelor Istorice, calitate în care s-a implicat în salvarea tezaurului patrimonial al judeţelor Bacău, Galaţi, Vaslui şi Vrancea. A fost, de asemenea, un membru activ al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, din septembrie 2002 făcând parte din Comitetul CIOR. Pentru importanta sa contribuţie în domeniul muzeologiei, arheologiei şi istoriei a fost răsplătit cu diverse premii şi distincţii, între care amintim Diploma de Merit a Ministerului Culturii şi Cultelor (2003) şi Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Cavaler (2004), acordat pe Preşedinţia României. De asemenea, pentru aportul la cunoaşterea trecutului vechiului oraş medieval, Consiliul Local al comunei Târgu Trotuş i-a acordat, în 2003, titlul de Cetăţean de Onoare. Lucrând până în ultima clipă la studiul monografic dedicat atestării celor şase veacuri ale localităţii Târgu Trotuş, s-a stins cu doar câteva zile înainte de a împlini 70 de ani.       

Cornel GALBEN

Sumar

În loc de prefață..............................................................................................5

I. Biserica sfințitoare...................................................................................7

Arhim. Atanasie Floroiu: Lumea a uitat de Dumnezeu..........................9

Monah. Damaschin Grigoriatis: Numai în Biserica Ortodoxă

oamenii îşi găsesc mântuirea.....................................................................16

Ierom. Iulian Lazăr: Vom răspunde în faţa lui Dumnezeu

de ceea ce facem.........................................................................................21

Ieroschim. Ştefan Nuţulescu: Diavolul se teme de cel ce plânge

şi ce se roagă...............................................................................................26

Monah. Ioan Popica: Satana a devenit mai agresiv, pentru că

timpul lui s-a scurtat...................................................................................30

II. Biserica ziditoare.................................................................................35

Arhim. Modest Morariu: Sfânta Scriptură spune că un om se

poate mântui de dimineaţa până seara.....................................................37

Arhim. Teofil Părăian: Mănăstirea este tinda Raiului..........................40

Protosing. Iustin Pârvu: E o vreme de pustiire a neamului..................42

Arhim. Melchisedec Velnic: Întoarcerea la izvoarele

monahismului românesc.............................................................................47

Arhim. Ciprian Zaharia: Totul e să ai credinţă.......................................51

III. Biserica lucrătoare.............................................................................55

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Sectarismul înseamnă

sfâşierea trupului lui Hristos.......................................................................57

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Numai în Dumnezeu este

identitatea absolută.....................................................................................62

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu:Timpul lui Dumnezeu

este astăzi.......................................................................................................66

Pr. prof. univ. dr. Dumitru Popescu: Omul nu se poate mântui

numai cu jumătate din fiinţa lui..................................................................71

IV. Biserica oropsită..................................................................................87

Protopop Constantin Gane: Statul să protejeze clerul ortodox!..........89

Protoiereu Vasile Petrache: Mama adevărată ne este Biserica

Ortodoxă Română.......................................................................................93

Protoiereu Vasile Petrache: Sfântul Sinod a fost întotdeauna cu

faţa spre noi ................................................................................................97

Protopop Ghorghe Răţulea: Umilinţa de a fi român..........................101

V. Biserica din noi...................................................................................105

Ioan Enache: Am fost, de la bun început, împotriva

tuturor imoralităților.................................................................................107

Nelu Prisecaru: E nevoie să reclădim spiritual fiinţa

poporului nostru........................................................................................118

Prof. Mihai Semenov: Două milenii de creştinism

oglindite în filatelie...................................................................................121

Concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu” (debut în volum, ediţia a XI-a, serie nouă)

          Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, în colaborare cu Consiliul Judeţean Neamţ şi şi Asociaţia Culturală „Conta”, iniţiază şi organizează seria nouă a Concursului Naţional de Poezie (debut în volum) „Aurel Dumitraşcu”. Prima serie de zece ediţii a concursului s-a desfăşurat la Neamţ în perioada 1994 – 2003. Premianţii celor zece ediţii au fost Florin Oancea (Sibiu) si Vasile Baghiu (Piatra Neamt) în 1994; Mihai Ignat (Braşov) în 1995; Ana Maria Zlăvog (Iaşi) în 1996; Cristian Galeriu (Bucureşti) în 1997; Sorin Gherguţ (Bucureşti) în 1998; Daniel Moşoiu (Cluj Napoca) şi Constantin Virgil Bănescu (Tîrgovişte) în 1999; Cătălin Chelaru (Iaşi) în anul 2000; Elena Vlădăreanu (Bucureşti) în anul 2001; Dan Coman (Bistriţa Năsăud) în anul 2002; Mihai Curtean (Sibiu) în anul 2003.

         Concursul a fost întrerupt după ce trei ediţii, consecutiv, organizatorii şi juriul nu şi-au dat acordul pentru a premia şi publica volume care nu se suţineau valoric, după excelenta serie de autori debutaţi în acest context. Din juriu au făcut parte, la primele zece ediţii, între alţii, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Liviu Ioan Stoiciu, Radu Săplăcan, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, iniţiator şi organizator al celor zece ediţii. 

         Iniţierea noii serii a concursului este prilejuită de comemorarea a 25 de ani de la moartea poetului Aurel Dumitraşcu (16 septembrie 1990) şi de împlinirea a 60 de ani de la naştere (21 noiembrie 1955).

        Manuscrisele, bine constituite, cu diacritice, vor fi trimise/ depuse într-un exemplar printat dar şi în format electronic (CD, DVD, altele) pînă la data de 1 iunie 2015 pe adresa: Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Piatra Neamţ, strada Republicii, Nr. 15, judeţul Neamţ (cu menţiunea Pentru concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu”). Manuscrisele pot fi semnate cu numele autorilor în concurs, cu datele de contact (telefon, adresă mail) acest lucru nu poate influenţa decizia juriului care premiază manuscrise şi nu liste de nume. Manuscrisul trebuie să aibă (recomandabil; sînt acceptate şi alte variante, dacă e vorba de un proiect scriitoricesc sau editorial) minimum 60 de pagini, maximum 100 de pagini.

          Manuscrisele vor fi însoţite de o fişă personală a concurentului: nume, prenume, data naşterii, adresă, telefon, e-mail, studii, activitate literară.

          Concursul este deschis autorilor români nedebutaţi în volum, din ţară şi din diaspora, a căror vîrstă nu depăşeşte 35 de ani pînă la data de 21 noiembrie 2015.

          Juriul va fi constituit din scriitori, personalităţi ale vieţii literare din România.

        Pînă pe data de 16 septembrie 2015 va fi făcut public manuscrisul cîştigător şi numele autorului.

          Pînă pe data de 21 noiembrie 2015 manuscrisul cîştigător va fi publicat de organizatori la o editură prestigioasă din România (trei sute de exemplare) şi va fi lansat la Piatra Neamţ, la manifestarea prilejuită de aniversarea poetului Aurel Dumitraşcu.

          Autorul va primi minimum o sută de exemplare din tirajul cărţii.

          Alte informaţii pe adresa de mail adrianvlad@ambra.ro sau la telefon 0233/ 210379. Iniţiator şi coordonator al manifestării: Adrian Alui Gheorghe, director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.

Salvarea (im)posibilă

     O figură aparte între membrii grupării oneşte de la „Junimea nouă“ a făcut Vicenţiu Ghioldum (1944–1995), boemul incurabil ce s-a aprins şi a ars ca o torţă întru poezie, lăsând în urmă o mulţime de texte risipite prin reviste, dar un singur volum: Oaza posibilă. Neputând debuta înainte de 1989, datorită nonconformismului său, a fost primul dintre băcăuani care a exploatat şansa libertăţii, tipărindu-şi pe cont propriu, în 1990, la Oneşti, volumul ce s-a dovedit a fi, în cele din urmă, cântecul de lebădă al celui trecut, nu după mult timp, dincolo de Stynx.

     Dedicat părinţilor şi celor ce-i sunt „fraţi în credinţa iubirii“, acesta reuneşte o bună parte din creaţiile anilor 1970-1990, grupate în cinci cicluri, alcătuite din unul sau mai multe poeme: Poema iernilor din vis, Oaza posibilă, Tentativa de salvare, Câinele Phoenix şi Starea vremii. Intuindu-şi sfârşitul iminent, a jucat „Totul pe viaţă şi toate pe moarte“, încercând să se salveze prin poezie şi urmărind cu înfrigurare un „Calendar fără sens / la vama norocului - gol şi imens“. Tragedia ce o poartă cu sine („şi e cumplit să n-ai / unde zbura ori te întoarce“) îi face nu doar sufletul, ci şi vârsta vraişte, teama lui de lut amplificând spaima şi disperarea ce-l cuprind: „Să-ţi hărţuieşti anii de care depinzi / întru trecerea marilor punţi / şi să smulgi zborului greu al frunţii / toată disperarea unei nunţi“.

     Autor al „Morii de Vânt“, el chiar se lasă prins într-un asemenea dans răscolitor, pe care îl descrie cu o forţă impresionantă: „Purtam în suflet tangouri celebre / şi fire de gheaţă printre vertebre / Dansam dureros, elegant şi timid / dansam printr-un spaţiu trecut şi perfid / Dansam şi dansam, ne fluiera strana / dar nu ne păsa, dansam ca la Cana / Dansam şi peste a noastră naştere / şi peste semnul de recunoaştere / Dansam uneori peste vama visării / peste punctul de sprijin şi semnul mirării / Dansam alteori pe a noastră ninsoare / dansam câte-n lună şi-n stele şi-n soare / şi-aproape, aproape de-ntreruperea jocului / dansam, cum barbarii, la stingerea focului / Dansam în noroi, dar şi pe altare / cu teamă şi cu înverşunare / Dansam violent, câteodată baroc / peste vipera lumii şi peste noroc / Năpraznic dansam, dansam fără milă / şi rampa era colorat - inutilă / Dansam disperaţi, dansam şi strigam / şi dansul era, noi nu mai eram / şi peste a noastră iarbă de rugă / dansam şi dansam în genunchi şi pe fugă / Dansam şi peste a noastră naştere / şi peste semnul de recunoaştere…“

     Însuşi „Minutul de ceară / dansează prin ora / ce nu s-a ivit“, în aşteptarea ei fatala secundă începând să cearnă, să ardă, să geamă, să urle şi să bată: „Poate-i secunda / cea de teroare / poate-i senina / mea remuşcare. // Nu mai e timp / totu-i pe fugă / ne mai salvează / iarba de rugă. // Fulgere-ncepe / ochiul s-aştearnă / lacrima iernii / cade pe iarnă“. Alunecând tot mai mult „spre margine de timp“ („Suntem ai distanţei / şi nu există scăpare“), poetul se întreabă ce va lăsa în urmă şi în vreme ce „Somnul zăpezilor năruie noaptea“, „pagina (lui) arde ca jarul“. Tot mai repede „săptămânile trec în rezervă / poate pe viaţă, poate pe moarte“, iar duminicile se transformă în „atroce săptămâni  / ale sufletului“. Are încă puterea să se roage, însă „Ruga acestui bărbat al distanţei / terorizat şi iubit de etern“ pare a nu avea sorţi de izbândă: „Dar peste ruga poetului / apele, Doamne, se cern“. 

     Deşi îşi impune să rămână mereu treaz („Aleargă prin somn / şi peste ruine, / treci pestre tine!“) şi are o tentativă de salvare - tragica şi sugestiva Scrisoare mamei (un alt fel de Mioriţă) - singura clipă „sare din oră / (viaţa şi moartea - frate şi soră)“, iar „judecata poetului“ cade implacabil, în timp ce pasărea liră lasă locul crucii: „Cine şi cum şi unde se duce? / pasărea-liră: parcă e-n tren / poartă pe umeri ascunsă o cruce - / refren“. Din fericire, balada-n „formă de cartuş“ care este această zguduitoare mărturie scrisă ne va aminti încă multă vreme de Poet şi de focurile veşnice zidite de el pe creste, fără de care ne-ar „fi fost mai urât pe pământ“.