Sumar

În loc de prefață..............................................................................................5

I. Biserica sfințitoare...................................................................................7

Arhim. Atanasie Floroiu: Lumea a uitat de Dumnezeu..........................9

Monah. Damaschin Grigoriatis: Numai în Biserica Ortodoxă

oamenii îşi găsesc mântuirea.....................................................................16

Ierom. Iulian Lazăr: Vom răspunde în faţa lui Dumnezeu

de ceea ce facem.........................................................................................21

Ieroschim. Ştefan Nuţulescu: Diavolul se teme de cel ce plânge

şi ce se roagă...............................................................................................26

Monah. Ioan Popica: Satana a devenit mai agresiv, pentru că

timpul lui s-a scurtat...................................................................................30

II. Biserica ziditoare.................................................................................35

Arhim. Modest Morariu: Sfânta Scriptură spune că un om se

poate mântui de dimineaţa până seara.....................................................37

Arhim. Teofil Părăian: Mănăstirea este tinda Raiului..........................40

Protosing. Iustin Pârvu: E o vreme de pustiire a neamului..................42

Arhim. Melchisedec Velnic: Întoarcerea la izvoarele

monahismului românesc.............................................................................47

Arhim. Ciprian Zaharia: Totul e să ai credinţă.......................................51

III. Biserica lucrătoare.............................................................................55

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Sectarismul înseamnă

sfâşierea trupului lui Hristos.......................................................................57

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Numai în Dumnezeu este

identitatea absolută.....................................................................................62

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu:Timpul lui Dumnezeu

este astăzi.......................................................................................................66

Pr. prof. univ. dr. Dumitru Popescu: Omul nu se poate mântui

numai cu jumătate din fiinţa lui..................................................................71

IV. Biserica oropsită..................................................................................87

Protopop Constantin Gane: Statul să protejeze clerul ortodox!..........89

Protoiereu Vasile Petrache: Mama adevărată ne este Biserica

Ortodoxă Română.......................................................................................93

Protoiereu Vasile Petrache: Sfântul Sinod a fost întotdeauna cu

faţa spre noi ................................................................................................97

Protopop Ghorghe Răţulea: Umilinţa de a fi român..........................101

V. Biserica din noi...................................................................................105

Ioan Enache: Am fost, de la bun început, împotriva

tuturor imoralităților.................................................................................107

Nelu Prisecaru: E nevoie să reclădim spiritual fiinţa

poporului nostru........................................................................................118

Prof. Mihai Semenov: Două milenii de creştinism

oglindite în filatelie...................................................................................121

Concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu” (debut în volum, ediţia a XI-a, serie nouă)

          Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, în colaborare cu Consiliul Judeţean Neamţ şi şi Asociaţia Culturală „Conta”, iniţiază şi organizează seria nouă a Concursului Naţional de Poezie (debut în volum) „Aurel Dumitraşcu”. Prima serie de zece ediţii a concursului s-a desfăşurat la Neamţ în perioada 1994 – 2003. Premianţii celor zece ediţii au fost Florin Oancea (Sibiu) si Vasile Baghiu (Piatra Neamt) în 1994; Mihai Ignat (Braşov) în 1995; Ana Maria Zlăvog (Iaşi) în 1996; Cristian Galeriu (Bucureşti) în 1997; Sorin Gherguţ (Bucureşti) în 1998; Daniel Moşoiu (Cluj Napoca) şi Constantin Virgil Bănescu (Tîrgovişte) în 1999; Cătălin Chelaru (Iaşi) în anul 2000; Elena Vlădăreanu (Bucureşti) în anul 2001; Dan Coman (Bistriţa Năsăud) în anul 2002; Mihai Curtean (Sibiu) în anul 2003.

         Concursul a fost întrerupt după ce trei ediţii, consecutiv, organizatorii şi juriul nu şi-au dat acordul pentru a premia şi publica volume care nu se suţineau valoric, după excelenta serie de autori debutaţi în acest context. Din juriu au făcut parte, la primele zece ediţii, între alţii, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Liviu Ioan Stoiciu, Radu Săplăcan, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, iniţiator şi organizator al celor zece ediţii. 

         Iniţierea noii serii a concursului este prilejuită de comemorarea a 25 de ani de la moartea poetului Aurel Dumitraşcu (16 septembrie 1990) şi de împlinirea a 60 de ani de la naştere (21 noiembrie 1955).

        Manuscrisele, bine constituite, cu diacritice, vor fi trimise/ depuse într-un exemplar printat dar şi în format electronic (CD, DVD, altele) pînă la data de 1 iunie 2015 pe adresa: Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Piatra Neamţ, strada Republicii, Nr. 15, judeţul Neamţ (cu menţiunea Pentru concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu”). Manuscrisele pot fi semnate cu numele autorilor în concurs, cu datele de contact (telefon, adresă mail) acest lucru nu poate influenţa decizia juriului care premiază manuscrise şi nu liste de nume. Manuscrisul trebuie să aibă (recomandabil; sînt acceptate şi alte variante, dacă e vorba de un proiect scriitoricesc sau editorial) minimum 60 de pagini, maximum 100 de pagini.

          Manuscrisele vor fi însoţite de o fişă personală a concurentului: nume, prenume, data naşterii, adresă, telefon, e-mail, studii, activitate literară.

          Concursul este deschis autorilor români nedebutaţi în volum, din ţară şi din diaspora, a căror vîrstă nu depăşeşte 35 de ani pînă la data de 21 noiembrie 2015.

          Juriul va fi constituit din scriitori, personalităţi ale vieţii literare din România.

        Pînă pe data de 16 septembrie 2015 va fi făcut public manuscrisul cîştigător şi numele autorului.

          Pînă pe data de 21 noiembrie 2015 manuscrisul cîştigător va fi publicat de organizatori la o editură prestigioasă din România (trei sute de exemplare) şi va fi lansat la Piatra Neamţ, la manifestarea prilejuită de aniversarea poetului Aurel Dumitraşcu.

          Autorul va primi minimum o sută de exemplare din tirajul cărţii.

          Alte informaţii pe adresa de mail adrianvlad@ambra.ro sau la telefon 0233/ 210379. Iniţiator şi coordonator al manifestării: Adrian Alui Gheorghe, director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.

Salvarea (im)posibilă

     O figură aparte între membrii grupării oneşte de la „Junimea nouă“ a făcut Vicenţiu Ghioldum (1944–1995), boemul incurabil ce s-a aprins şi a ars ca o torţă întru poezie, lăsând în urmă o mulţime de texte risipite prin reviste, dar un singur volum: Oaza posibilă. Neputând debuta înainte de 1989, datorită nonconformismului său, a fost primul dintre băcăuani care a exploatat şansa libertăţii, tipărindu-şi pe cont propriu, în 1990, la Oneşti, volumul ce s-a dovedit a fi, în cele din urmă, cântecul de lebădă al celui trecut, nu după mult timp, dincolo de Stynx.

     Dedicat părinţilor şi celor ce-i sunt „fraţi în credinţa iubirii“, acesta reuneşte o bună parte din creaţiile anilor 1970-1990, grupate în cinci cicluri, alcătuite din unul sau mai multe poeme: Poema iernilor din vis, Oaza posibilă, Tentativa de salvare, Câinele Phoenix şi Starea vremii. Intuindu-şi sfârşitul iminent, a jucat „Totul pe viaţă şi toate pe moarte“, încercând să se salveze prin poezie şi urmărind cu înfrigurare un „Calendar fără sens / la vama norocului - gol şi imens“. Tragedia ce o poartă cu sine („şi e cumplit să n-ai / unde zbura ori te întoarce“) îi face nu doar sufletul, ci şi vârsta vraişte, teama lui de lut amplificând spaima şi disperarea ce-l cuprind: „Să-ţi hărţuieşti anii de care depinzi / întru trecerea marilor punţi / şi să smulgi zborului greu al frunţii / toată disperarea unei nunţi“.

     Autor al „Morii de Vânt“, el chiar se lasă prins într-un asemenea dans răscolitor, pe care îl descrie cu o forţă impresionantă: „Purtam în suflet tangouri celebre / şi fire de gheaţă printre vertebre / Dansam dureros, elegant şi timid / dansam printr-un spaţiu trecut şi perfid / Dansam şi dansam, ne fluiera strana / dar nu ne păsa, dansam ca la Cana / Dansam şi peste a noastră naştere / şi peste semnul de recunoaştere / Dansam uneori peste vama visării / peste punctul de sprijin şi semnul mirării / Dansam alteori pe a noastră ninsoare / dansam câte-n lună şi-n stele şi-n soare / şi-aproape, aproape de-ntreruperea jocului / dansam, cum barbarii, la stingerea focului / Dansam în noroi, dar şi pe altare / cu teamă şi cu înverşunare / Dansam violent, câteodată baroc / peste vipera lumii şi peste noroc / Năpraznic dansam, dansam fără milă / şi rampa era colorat - inutilă / Dansam disperaţi, dansam şi strigam / şi dansul era, noi nu mai eram / şi peste a noastră iarbă de rugă / dansam şi dansam în genunchi şi pe fugă / Dansam şi peste a noastră naştere / şi peste semnul de recunoaştere…“

     Însuşi „Minutul de ceară / dansează prin ora / ce nu s-a ivit“, în aşteptarea ei fatala secundă începând să cearnă, să ardă, să geamă, să urle şi să bată: „Poate-i secunda / cea de teroare / poate-i senina / mea remuşcare. // Nu mai e timp / totu-i pe fugă / ne mai salvează / iarba de rugă. // Fulgere-ncepe / ochiul s-aştearnă / lacrima iernii / cade pe iarnă“. Alunecând tot mai mult „spre margine de timp“ („Suntem ai distanţei / şi nu există scăpare“), poetul se întreabă ce va lăsa în urmă şi în vreme ce „Somnul zăpezilor năruie noaptea“, „pagina (lui) arde ca jarul“. Tot mai repede „săptămânile trec în rezervă / poate pe viaţă, poate pe moarte“, iar duminicile se transformă în „atroce săptămâni  / ale sufletului“. Are încă puterea să se roage, însă „Ruga acestui bărbat al distanţei / terorizat şi iubit de etern“ pare a nu avea sorţi de izbândă: „Dar peste ruga poetului / apele, Doamne, se cern“. 

     Deşi îşi impune să rămână mereu treaz („Aleargă prin somn / şi peste ruine, / treci pestre tine!“) şi are o tentativă de salvare - tragica şi sugestiva Scrisoare mamei (un alt fel de Mioriţă) - singura clipă „sare din oră / (viaţa şi moartea - frate şi soră)“, iar „judecata poetului“ cade implacabil, în timp ce pasărea liră lasă locul crucii: „Cine şi cum şi unde se duce? / pasărea-liră: parcă e-n tren / poartă pe umeri ascunsă o cruce - / refren“. Din fericire, balada-n „formă de cartuş“ care este această zguduitoare mărturie scrisă ne va aminti încă multă vreme de Poet şi de focurile veşnice zidite de el pe creste, fără de care ne-ar „fi fost mai urât pe pământ“.

Sinaxar (2)

Luni – Sfinții Mucenici Teopempt și Teona; Cuvioasa Sinclitichia; Cuviosul Gligorie;

Marți – (†) Botezul Domnului (Epifania); Sfântul Sfințit Nou Mucenic Roman Lachedemanianul; Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul;

Miercuri – †) Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului; Sfântul Mucenic Atanasie din Atalia;

Joi – Cuviosul Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica din Cartagina; Cuviosul Agaton; Sfinții Mucenici Teofil Diaconul și Eladie; Sfântul Sfințit Mucenic Carterie;

Vineri – Sfântul Mucenic Polieuct; Cuviosul Eustratie; Sfântul Ierarh Petru II, episcope de Sevastia; Sfântul Filip, mitropolit de Moscova; Sfânta Muceniță Partenia;

Sâmbătă – Sfântul Ierarh Grigorie de Nyssa; Sfântul Ierarh Dometian; Cuviosul Marcian; †) Cuviosul Antipa de la Calapodești; Sâmbăta după Botezul Domnului;

Duminică - †) Cuviosul Teodosie cel Mare; Cuviosul Teodosie din Antiohia; Soborul celor 10.000 de Sfinți Îngeri; Cuviosul Vitalie din Gaza; Cuvioșii Ștefan, Teodor și Agapie; Sfântul Mucenic Mair; Sfântul Ierarh Teodosie de Trapezunda; Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului).

Remember

Dacă nu ne-am adus aminte de ei în ultima vreme, e bine ca măcar în aceste zile să rostim o rugăciune în memoria lor. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

*        VOICU, OCTAVIAN (1940–2005) poet; 10 ani de la moarte /7 ian

*        GHIOLDUM, VICENŢIU (1944–1995) poet; 20 ani de la moarte /11 ian

Sus paharul!

La început de an se cuvine să ne îndreptăm gândul spre cei ce trăiesc momente speciale în primele zilele de ianuarie:

1 - CRĂIŢĂ-MÂNDRĂ, VASILE, artist plastic (70 ani de la naştere);
1 - ENACHE, IOAN (Ioan Enea Moldovan), ziarist, poet, critic literar, bibliotecar (65 ani de la naştere);
4 - NEGHINĂ, EMIL CĂTĂLIN,  poet, actor (50 ani de la naştere);
4 - FILIP, GELU, notar (70 ani de la naştere).

Sus paharul și La mulți ani!

 

Sinaxar

1 - joi: (†) Tăierea  împrejur  a   Domnului   nostru Iisus Hristos; † Sfântul Ierarh Vasile cel Mare; Sfântul Mucenic Teodot; Sfântul Grigorie de Nazianz, tatăl Sfântului Grigorie Teologul.

2 - vineri:  Înainteprăznuirea Botezului Domnului; Sfântul Ierarh Silvestru, papă al Romei; Cuviosul Serafim de Sarov; Sfântul Sfinţit Mucenic Teaghen; Cuviosul Marcu Surdul.

3 - sâmbătă: Înainteprăznuirea Botezului Domnului; Sfântul Proroc Maleahi; Sfântul Mucenic Gordie; Cuviosul Petru Stegarul; Sâmbăta dinaintea Botezului Domnului.

4 - duminică: Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli; Cuviosul Teoctist; Cuvioasa Apolinaria; Sfinții Mucenici Zosima şi Atanasie; Sfântul Ierarh Eustatie; Cuviosul Eftimie.