Simona Nicoleta Lazăr

N. 29 decembrie 1968, în comuna Livezi, judeţul Bacău. Poetă, jurnalistă, bibliotecară, editoare. Este fiica tricotezei Ecaterina (n. Hazaparu) și a maistrului Gheorghe Lazăr. A urmat clasa I (1975-1976) și clasele VII-VIII (1981-1983) la Școala „Alecu Russo“, iar clasele II-VI la Școala „Alexandru cel Bun“ (1976-1981) din Bacău. A fost admisă apoi la cursurile de zi ale Liceului Economic și de Drept Administrativ (1983-1987), specializându-se în contabilitate și comerț. În ciclul primar a început să scrie poezie, abilitățile scriitoricești fiindu-i descoperite și cultivate de învățătoarea Maria Găină, profesoara Cornelia Spulber și scriitorul Mureș Covătaru, cel care a introdus-o în intimitatea Cenaclului „G. Bacovia“ al revistei Ateneu. Un alt scriitor, Sergiu Adam, o remarcă la „Poșta redacției“, publicându-i, în 1985, cu pseudonimul Anomis, primele versuri. În anii școlarității s-a evidențiat nu doar la orele de limba română, ci și la matematică, obiect la care a primit 10 pe linie până în clasa a XI-a, ori la fizică, disciplina ce a propulsat-o la Olimpiadă. Cu numele său a debutat în anul 1987, în revista Limba și literatura română pentru elevi, publicând poeme, cronici, articole și însemnări în Aiudul literar, Ateneu, Convorbiri literare, Cultura, Dacia literară, Ecart, Examene, Fântâna Blanduziei, Hyperion, Literatorul, Literatura și Arta, Luceafărul, Lumină lină, Observator T, 13 Plus, Rampa şi Ecranul, România literară, Steaua, Tribuna, Viaţa satului, Vitraliu ș.a. Până să devină gazetarul și editorul de azi, a lucrat la o unitate economică din Livezi (1987-1988), și apoi ca librar, la Librăria „Al. Piru“ din Bacău (1988-1993), în acești ani având și o primă tentativă de a-și continua studiile, la Facultatea de Drept a Universității „M. Eminescu“ din Botoșani, pe care le abandonează însă în 1994. În 1993 intră în presă, activând ca redactor la cotidienele băcăuane Ziua (1993-1994), Ultima oră (1994-1995) și Deșteptarea (1995-1998), perioadă în care scrie asiduu și participă la activitățile cenaclurilor literare „Eșarfe de mătase“, „Avangarda XXI“ și „Boema“. Prezență constantă în competițiile naționale de gen, în intervalul 1991-1994 obține nu mai puțin de 14 premii literare și mențiuni, între care amintim doar Marele Premiu „Zaharia Stancu“, Premiul pentru volum în manuscris la Festivalul de Poezie de la Sighetu Marmației și Premiul special pentru volum în manuscris la Concursul de Poezie „G. Coșbuc“, care ar fi trebuit să-i înlesnească debutul editorial. Și-a văzut prima carte în rafturile librăriilor abia în 1996, când Editura Deşteptarea i-a publicat Somnul grifonului, cu o Precuvântare de Cezar Ivănescu, urmată în scurtă vreme de volumele de versuri Iarba manuscriselor (Editura Plumb, 1997), Corabie spre Magonia (Editura Semne, 1998) și Toamnă în Casiopeea (Editura Ager, 2004). Ecourile de care s-au bucurat poemele sale au îndrituit-o să se îndrepte către Capitală, aici devenind, rând pe rând, redactor la revista Examene (1998-2001) și la Editura „Carol Davila“ (2001-2001), redactor-şef la Editura Ager (2001-2004), bibliotecar la Biblioteca Metropolitană (2003-2004) și, din 2004, editor la Jurnalul Național, în redacția căruia conduce suplimentele Jurnalul de Bucătărie și Jurnalul de Călătorie și coordonează, totodată, activitatea Editurii „Jurnalul“. În această ipostază a realizat, în paralel, suplimentele de vacanţă ale revistei Examene (1999 şi 2000) și a coordonat, în același interval, Concursul de artă plastică pentru elevi şi Tabăra de creaţie „Vacanţe la Pontul Euxin“ din Constanţa. Scurtul stagiu ca bibliotecară a fost favorizat de faptul că, în perioada 2000-2003, și-a completat studiile, urmând și absolvind Colegiul Universitar al Universității „Valahia“ din Târgovişte, cu licență în Biblioteconomie şi Arhivistică și o lucrare de diplomă (Bibliografia locală – Prezent şi perspective) ce se poate transforma oricând într-o nouă carte. Dornică mereu să exploreze noi domenii, în septembrie 2008 și-a început colaborarea cu Radio România – Antena Satelor, susținând până în septembrie 2010 și apoi, în intervalul iunie-septembrie 2011, emisiunea săptămânală de antropologie culinară românească „Focul din vatră“. Grație audienței în creștere, în decembrie 2010 dă un contur nou profilului său pe calea undelor, colaborând și cu Radio România Internațional, unde, din ianuarie 2011,  susține  rubricile „Poetul despre poeți“, „În România, acum un secol“ și „Reporter RRI“, dar cu o prezență constantă și în cadrul emisiunilor „Românii de lângă noi“, „Week-end cu prietenii“, „Secretele bucătăriei românești“ și „Magazin RRI“. La același post realizează, de asemenea, începând cu noiembrie 2011, emisiunea „Invitat la RRI“, propunând ascultătorilor dialoguri incitante cu nume importante ale spiritualității românești. Venind în sprijinul scriitorilor de pretutindeni, a publicat săptămânal, din septembrie până în decembrie 2010, cronici la cărțile de poezie în paginile publicației Jurnalul de Duminică. Cu același aplomb, începând din noiembrie 2011, susține în coloanele Jurnalului Național rubrica „Bombe de presă de acum 100 de ani“, valorificând munca de cercetare de la Biblioteca Academiei. În tot acest timp nu a neglijat propria creație, versurile fiindu-i incluse în antologiile Un sfert de veac de poezie (1998), Poezia pădurii (1999) și Antologji e poezisë rumune (2003), traduse și publicate în Haemus (în limba albaneză) și Bana armânească (în aromână), comentate de critici și istorici literari prestigioși, nominalizată la cea de a XVI-a ediție a Festival di Poesia Erotica Baffo, de la Veneția (2008). Preocupările sale gastronomice s-au materializat în cărțile de bucate Rețete de Paști (în colaborare cu Simona Chiriac, 2007) și Rețete alese pentru post și Crăciun (2010), în reeditarea celebrului volum Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare (2009, ediție pe care a îngrijit-o și prefațat-o, îmbogățind-o cu câteva sute de note și anecdote), distins în același an cu Premiul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism și Premiul Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, în coordonarea celor 7 volume din Poveștile bucătăriei românești de Radu Anton Roman (2010), distins, de asemenea, cu Premiul AJTR, în prefețe la volumele Rețete culinare turdene de Dana Deac (2005), Cărticică folositoare (2005), Carte de bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice de Maria Maurer (2006), Bucatele noastre. Carte cu preparate mai mult sau mai puțin românești de Horia Vîrlan (2009) și 77 Istorii și rețete din Epoca de Aur de Veronica Bectaș, 2010. În plan social, s-a implicat în implementarea proiectului „Centrul de formare și integrare profesională «Curcubeu»“ –prin care 20 de tineri din medii social defavorizate din Sighișoara au fost calificați. Distinsă, în 2009, cu Premiul AJTR al secțiunii Reportaj, nominalizată la Premiul Clubului Presei de Turism FIJET România (2009), premiată în decembrie același an de Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural, reușește cu cele 11 articole consacrate românilor din Basarabia de Sud să înfurie autoritățile ucrainene, care, în iulie 2011, o declară „persona non grata“, apricându-i pedeapsa maximă de interdicție pe teritoriul Ucrainei, de 5 ani. În compensație, Consiliul Mondial Român și Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni îi acordă Diploma de onoare pentru „Merite deosebite în cunoașterea problematicii românilor de pretutindeni“, iar colegii de breaslă iau atitudine, condamnând această măsură discriminatorie. Aceeași colegi o aleg, în ianuarie 2011, vicepreședintă a Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România - AJTR, postură din care inițiază lansarea site-ului Vacanțierul.ro și publicația online Ziariști și scriitori de turism - www.presadeturism.ro, site-ul oficial al AJTR.

Cornel GALBEN