Concurs de debut

                                                                     2011

                                                              editia a XIVa

        Complexul Muzeal Judetean Bistrita-Nasaud anunta un concurs de proiecte pentru o expozitie personala (intr-unul dintre domeniile artelor plastice, decorative, vizuale).Se admit

concurenti care, chiar daca au avut pana la acea data participari in expozitii de grup, nu au avut o expozitie personala.

         Aplicantul trimite  :cv., recomandare, fotografii ale lucrarilor,ideea expozitiei personale sustinuta de un mic text teoretic.   Juriu va fi format din artisti plastici , membri UAP.

         Se premiaza originalitatea, talentul, potentialul viitorului artist. Muzeul ofera ca premiu castigatorului banii necesari editarii primului catalog , precum si spatiu in muzeu pentru  expozitia personala, 

         Termen-limita de trimitere a proiectelor : 5 noiembrie 2011.

                                                                                                 Adriana Barna

                                                                                                   organizator

adresa la care se vor trimite proiectele :

COMPLEXUL MUZEAL JUDETEAN BISTRITA-NASAUD

                                       BISTRITA

                Str. General Grigore Balan nr. 19

                                Judet Bistrita-Nasaud

                  Cu mentiunea : DEBUT  2011

Rememorări...

Ştergarul 

Costache Ioanid
(1912-1987)

La Cina cea de Paşte, în camera de sus,
Înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Iisus.
Se revărsă din sfeşnic o galbenă lumină
pe pâinile calde, pe mielul fără vină…
Era plăcut prilejul şi toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o copilă, ca, dup-a vremii lege,
cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege,
să le aline talpa de colbul de pe drum.
Şi-acum cei doisprezece, sfielnici oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?
Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, dar iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?
- Chiar eu?… Nu şade bine. - Eu doar sunt mai bătrân.
- Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân…
- Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
- Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei?
- Dar tu cel ce ţii punga? - Eu am făcut de-ajuns.
Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns…
- Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală?
- Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială…
- Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…?
Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu.
Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher,
S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer
Şi-a-nfăşurat ştergarul, S-a aplecat uşor
Să-şi spele ucenicii, ca rob al tuturor!
De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus.
Şi-acum a câta oară? - Se-aşează iar Iisus
Prin Duhul Sfânt să-ntrebe pe cei ce-L înconjoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?…
Tu, soră Mărioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?…
Frumos va fi odată acolo sus în Rai!
Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă.
Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă?
E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!
Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?
Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,
Batiste-n care lacrimi în taină se preling,
Sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,
Sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,
Sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,
Sunt suferinzi ce-aşteaptă al Cerului semnal.
Se cere osteneală si jertfă uneori.
Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.
Nu mânui Cuvântul, când harul nu ţi-e dat,
Cât mătura şi acul şi rufa de spălat,
Cât cratiţa, toporul şi roata la fântână,
Ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.
Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,
Să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;
Să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul.
Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul?
- Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
- Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân…
- Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.
- Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.
Atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,
Iubirea fără margini trăindu-şi iarăşi taina,
Încet - a câta oară? – S-a ridicat Iisus
Şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar şi-a pus.
Aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,
Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi.
La jugul fără slavă Iisus din nou Se-njugă!
El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă!
Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână!
Iisus vă spală astăzi cu propria Sa mână!
Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge!
Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!…
*
Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul!
Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul!
Şi nu uitaţi pe cale, orice lucrare-i bună,
Dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!

Ivanca Donciu. Un Centenar ratat

N. 16 ianuarie 1910, în comuna Moineşti, judeţul Bacău. Biolog. Copilăreşte în localitatea natală şi în Târgu Ocna, unde îşi începe studiile gimnaziale, continuate apoi la Liceul de Fete “Sturza-Cantacuzino” din Roman (1917-1929). Un an mai târziu devine studentă a Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi, luându-şi licenţa în 1939. După anii grei ai celei de a doua mari conflagraţii mondiale lucrează ca şef de laborator, asistentă şi şef de lucrări la catedrele de specialitate ale  Facultăţilor de Medicină Veterinară din Arad şi Bucureşti, având contribuţii importante în domeniul parazitologiei şi biologiei păsărilor şi animalelor domestice şi sălbatice din arealul românesc. Începe să valorifice activitatea de cercetare în 1951, când debutează în revista Probleme de zootehnie şi medicină veterinară, în colaborare, cu studiul Contribuţiuni la studiul patogenităţii protozoarului Babesia ovis. Doi ani mai târziu, în paginile acesteia publică viziunea sa despre Fauna Helmintologică la păsările domestice din regiunea Arad, iar în Anuarul Facultăţii de Medicină Veterinară din Arad aduce noi Contribuţiuni la studiul histopatologic al coccidiozei renale la gâşte. În coloanele acestuia vor mai vedea apoi lumina tiparului studiile Heterackidoza verucoasă la fazan (în colaborare, 1954), A.F.S.-ul în coccidioza renală la gâşte (1955-1956), Contribuţiuni la studiul patogenităţii Aspergilioze la bobocii de gâscă (1956), Contribuţiuni la studiul biologiei şi patogenităţii nematocidului Aruidostornum sauseris (în colaborare, 1956), Observaţii asupra unor cazuri de ciatostomoză la gâşte (în colaborare, 1957). Până în 1957, când îşi susţine doctoratul în cadrul Facultăţii de Biologie a Universităţii Bucureşti, cu teza Cercetări asupra coccidiilor din R.P.R. la animalele domestice  (coordonată de academicianul Gheorghe Lupaşcu), va mai încredinţa tiparului câteva Contribuţiuni la stadiul Helmintofaunei la câini din diferite canise din Regiunea Bucureşti (în colaborare, 1955) şi Încercări de tratament cu piperazină, în helmintoze la câini (1956), ambele apărute în Studii şi cercetări de biologie animală. La acestea se adaugă Fauna helmintologică la leii din Grădina Zoologică Bucureşti (în colaborare, 1961, în Probleme de zootehnie şi medicină veterinară) şi suita de studii încredinţată, în calitate de coautor, Anuarului Institutului Agronomic din Bucureşti: Contribuţiuni la tratamentul Monieziozei la ovine, Cercetări histochimice în coccidioza tratată a puilor de găină (1962), Vitamina K în tratamentul coccidiozei puilor de găină (1963), Contribuţiuni la studiul nematodofaunei intestinale la ovinele din R.P.R., Frecvenţa coccidiilor la ieăurii sălbatici (Lepus europaeus Pall.) din ţara noastră, Acţiunea vitaminei K3 asociată coccidizinului în tratamentul coccidiozei aviare (toate, 1964), Aridrja rhopalocephala-anoplocefalid, existent la iepurii sălbatici (Lepua europaeus) din ţara noastră (1965), Contribuţiuni la studiul dezvoltării nematodului Ascaridia galli Schrank 1758, II, Contribuţiuni la studiul specifităţii coccidiei Elmeria stiedae, Contribuţiuni la studiul patogenităţii coccidiei Elmeria stiedae (toate, 1967), Contribuţiuni la studiul eficacităţii Zoalemului în tratamentul coccidiozei aviare (1969), Cercetări privind patogenia în coccidioza bovină (1970) şi, ca autoare, Contribuţiuni la studiul patogenităţii Elmeria maxima - Tyzzer (1971). Corolarul acestei laborioase munci de cercetare o constituie însă volumul Cercetări asupra coccidiilor la animalele domestice în R.P.R, apărut la Editura Academiei, în 1961 - care valorifică teza de doctorat -, intrat imediat în circuit european, fiind semnalată în fişierele importantelor biblioteci ale continentului şi citată ca bibliografie în alte lucrări de specialitate. Conul de umbră în care a intrat după pensionare n-a fost înlăturat nici azi, deşi în 2010 s-ar fi cuvenit să fie sărbătorită, la Centenarul naşterii.

Primeşti ce dai!

Într-una din zile un negustor de produse lactate primeste o invitatie de a se prezenta  la judecatorie pe data de cutare si cutare, fiindu-i intentat un proces de catre brutar.
Omul e foarte ingrijorat si pana la data procesului nu-si mai gasea liniştea.
Se tot intreba cu ce o fi invinuit.
Brutarul insa ştia.Si inca cum! Il tot banuia pe laptar ca il înşala la cântar atuncea cand cumpara de la el unt.
Asa ca nu o data, dupa ce laptarul ii aducea kilu de unt si pleca, imediat cantarea marfa, in przenţa unor martori.
Intr-adevar, banuielile sale erau justificate.
Ba primea 900 gr., ba 800, au fost cazuri cand a primit si 750 gr. de unt in loc de un kilogram.
In ziua judecăţii, judecatorul intreaba negustorul de lactate:
-Spune, dumneata ai cantar cu care sa cantareshti untul ce-l  vinzi?
-Nu, domnule judecator. Nu am.
-Pai atuncea cum pretinzi ca vinzi untul cu kila?
-Pai sa vedeţi. Eu am o balanţă.
Pun pe o parte a balanţei  kilu de paine ce o cumpăr de la brutar, iar pe cealaltă parte pun unt, până ce balanţa se echilibrează!

APELUL ROMANILOR DIN COVASNA, HARGHITA SI MURES CATRE S.R.I., CSAT SI PRESEDINTELE ROMANIEI

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român

Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

APEL

pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita

Vineri, 3 iunie 2011, în sala mare a Casei

de Cultură din municipiul Topliţa, jud. Harghita a avut loc adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita. La adunare au participat astrişti din cele două judeţe, conf. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA, precum şi numeroşi invitaţi, în rândul cărora s-au aflat: deputaţii Mircea

Duşa şi Vasile Gliga, ing. Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa şi majoritatea primarilor comunelor din bazinul Topliţei, conducerea despărţămintelor Tg. Mureş şi Reghin ale ASTREI, preoţi, profesori, membrii ai altor asociaţii culturale româneşti din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Adunarea s-a desfăşurat sub semnul aniversării a 150 de ani

de la înfiinţarea ASTREI şi marcării a 100

de ani de la adunarea generală a Despărţământului Reghin al ASTREI, eveniment

care a avut loc la Topliţa, la data de 3 iunie 1911. Conform prevederilor statutare, adunarea a aprobat raportul de activitate pe anul 2010, prezentat de preşedintele despărţământului prof. Constantin Costea, raportul Comisiei de cenzori prezentat de prof. Doru Dobreanu, programul de activitate şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011. A fost ales un nou comitet de conducere al despărţămânului format din: prof. dr. Luminiţa Cornea – preşedinte, prof. drd. Costel Cristian Lazăr – primvicepreşedinte, prof. Dorina Drăghici Moraru şi Constantin Costea – vicepreşedinţi, învăţătorea Olga Gheorghincă – secretar şi alţi şase membrii. La finalul adunării, ansamblul folcloric Izvoraşul din Gălăuţaş a prezentat un frumos program de cântece şi dansuri

româneşti specifice zonei etnografice locale.

Pe lângă problemele vizând promovarea culturii şi solidarităţii româneşti, de către cercurile ASTRA din judeţele Covasna şi Harghita, participanţii la dezbateri au evidenţiat faptul că, ultimele evoluţii, precum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „autoguvernările locale” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, afişarea ostentativă a comportamentului de „stat în stat”, iniţierea şi organizarea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru minoritatea maghiară, inversarea raportului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în inscripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa-zisului ţinut secuiesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române poate să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român.

Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, au fost prezentate fapte care atentează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum:

În judeţele Covasna şi Harghita, continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege, (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale) de cunoaşterea limbii maghiare.
În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele

municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).

Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.

Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.
Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară.

Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliile locale din cele două judeţe.

Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.

S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii

efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.

De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări:

Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.

Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statutului Român ca stat multinaţional.

Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.

Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.

Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dezvoltare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti, de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigura finanţarea, de la bugetul central, a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe.

Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Reînnoim aplelul nostru la solidaritatea întregii societăţi româneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme

precum separatismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

În numele Comisiei de redactare a comunicatului,

Dr. Ioan Lăcătuşu

Topliţa, 4 iunie 2011

Ordonanţă de Urgenţă!

BANC SPUS DE SENATORUL CRISTIAN ŢOPESCU ÎN PLENUL PARLAMENTULUI:

 Ce virtuţi au japonezii, ungurii, românii ...

  Senatorul PNL Cristian Ţopescu le-a spus parlamentarilor reuniţi, miercuri, în plenul comun al Senatului şi Camerei, un banc privind virtuţile pe care Dumnezeu le-a dat fiecărei naţiuni la facerea lumii, el spunând că românilor li s-a rezervat să fie inteligenţi, cinstiţi şi buni politicieni.
 "La facerea lumii, Dumnezeu, ca să-i ajute pe oameni să prospere, a hotărât să dea câte două virturţi fiecărei naţii. Astfel, elveţienii sunt ordonaţi şi respectuoşi, nemţii - disciplinaţi şi raţionali, englezii - perseverenţi şi studioşi, japonezii - muncitori şi răbdători, ungurii - hotărâţi şi buni meseriaşi, francezii - culţi şi rafinaţi, spaniolii - veseli şi ospitalieri. La români, i-a spus îngerului consilier că românii vor fi inteligenţi, cinstiţi şi buni politicieni", a spus Ţopescu, în plen.
 El a adăugat că, după ce a publicat hotărârea în "Monitorul celest", îngerul a remarcat faptul că românii au trei virtuţi, spre deosebire de toţi ceilalţi, care au numai două şi l-a întrebat pe Dumnezeu dacă astfel nu ar depăşi celelalte naţii.

"Aşa e, a spus Dumnezeu. Să revenim cu o Ordonanţă de Urgenţă, pentru că virtuţile nu se mai pot lua înapoi, în care spunem că nimeni nu va putea folosi mai mult de două în acelaşi timp. Se explică astfel de ce românii care sunt inteligenţi şi cinstiţi nu fac politică, cei cinstiţi şi care fac politică nu sunt inteligenţi, iar cei care fac politică şi sunt inteligenţi nu sunt cinstiţi", a spus Ţopescu.

Genială!

Băcăuanii au picat bacalaureatul pe capete, mai puţin de 50 la sută izbutind să primească o notă de trecere. Spre consolare, iată şi o mostră notată cu... zece:

La Bac lucrare scrisă, într-o clasă de fete, cu subiectul: Abordaţi într-o manieră concisă, următoarele trei teme: 1) Religie; 2) Sexualitate; 3) Mister.

Nota zece cu felicitări pentru lucrarea: - Dumnezeule! Sunt însărcinată! Cu cine?!