La mulți ani!

Cu regretul că, în 2014, cititorii fideli ai acestui blog nu prea au avut cu ce să se delecteze, vă anunț că absența mea s-a datorat în bună parte lucrului la Personalități băcăuane, volumul VII. L-am finalizat, în sfârșit, așa că, până la o eventuală lansare, vă ofer spre lectură doar sumarul, urmând ca eventualele persoane interesate să mă contacteze (0740370665 sau cornelgalben@gmail.com).
La mulți ani tuturor! Un 2015 cu bucurii!

Volumul / VII (2014)

Aventura continuă..............................................................................5
Adameşteanu, Gabriela, prozatoare, traducătoare.............................7
Baciu, Petru C., poet, prozator, memorialist, contabil.....................23
Bareket, Itzhak, actor, regizor, dramaturg, poet, traducător............29
Berkowitz, Fred, inginer, cercetător, inventator, profesor...............33
Bodron, Sever(ică), bibliotecar, profesor, prozator, publicist......... 35
Cazacu, G. Şt., ofițer, profesor, inspector, poet, publicist...............40
Călinescu, Cicerone, profesor universitar, jurist.............................43
Cârneci, Radu, poet, traducător, silvicultor, editor.........................45
Cernat, Sandu V.,  subofițer, contabil, inspector, memorialist.......55
Chiscop, Liviu, profesor, critic și istoric literar, editor...................61
Ciobanu, Elena, poetă, traducătoare, lector universitar..................71
Ciobotaru, Mihai, profesor, inspector, bibliotecar......................... 77
Ciucheş, Maria, prozatoare, economistă, manager......................   80
Cmeciu, Camelia, conferențiar universitar, traducătoare.............  82
Donea, Constantin, manager cultural, folclorist, poet..................  88
Drăgan, Gheorghe, poet, prozator, eseist, critic literar..................93
Drăgan, Mihai, profesor universitar, critic și istoric literar........   99
Enea, Nicolae, sculptor................................................................ 108
Epure, Alexandru, profesor, istoric și critic literar...................... 110
Horonceanu-Bernevic, Tincuţa, poetă, prozatoare...........             111
Iacob, Leonid, poet, critic literar, publicist, profesor.................  117
Iordache Baltag, Ioana, prozatoare, învățătoare..............             122
Iosif, Vasile, poet, prozator, dramaturg, publicist, redactor.........124
Jicu, Adrian Gelu, lector universitar, critic literar, redactor.........129
Mardare, Măndica, ziaristă, bibliotecară.................................     135
Mareș, Octavian, poet, maistru, tehnician proiectant...................138
Marin, Dumitru V., profesor, prozator, ziarist, etnograf............. 142
Matei, Alexandru Dumitru, actor................................................ 149
Măgureanu, Gelu, poet, publicist, sociolog, inspector...........      157    
Moldovan, Cecilia, poetă, traducătoare, profesoară.....................160
Nițescu, Traian, arhitect, regizor, profesor universitar.................165
Oprişan, Letiţia, pictor, profesoară, muzeografă..........................169
Paraschiv, Mara, poetă, prozatoare, profesoară............................179
Pătrar, Gheorghe, profesor, bibliotecar, publicist.........................185
Platon, Gheorghe, istoric, profesor universitar, academician.......188
Poiană-Năsturaş, Volbură, ofițer, profesor, poet..........................195
Popovici, Vavila, ingineră, profesoară, poetă, prozatoare............200
Popa, Elena Violeta, lector universitar, poetă, prozatoare............209
Revent, Eugeniu, poet, publicist, dramaturg, profesor, editor......213
Sandu, Dan, poet, publicist, profesor............................................215
Scutelnicu, Petru, poet, critic literar, publicist, inginer................220
Simionică, Sandu, actor, regizor..................................................224
Spiridon, Mihaela Cristina, pianistă, conferențiar universitar.....229
Stanciu, Florentina, poetă, traducătoare, profesoară....................236
Tomozei, Ştefan, profesor, lector universitar, inspector.............242
Ungureanu, Elena, profesoară, publicistă...................................246
Ungureanu, Ioan, tehnician, profesor, istoric.............................252
Vărăreanu, Teofana, poetă, traducătoare, profesoară.................257
Verman, Eugen, ziarist, prozator................................................261
Voledi-Vardi, I., ziarist, prozator, epigramist, memorialist.......266

Lerui ler

            

Cu nădejde și iubire                         Să-I deschidem ușa dară,

Să-L întâmpinăm pe Mire,               Lui, Născutul din Fecioară,

Care vine an de an                           Dumnezeu și Duhul Sfânt,

Și la cler, și la mirean,                     Împăratul pe pământ...

Vine să ne dăruiască                        Să-L primim cu bucurie,

Viață nouă, creștinească,                 Ceas de ceas, până-n vecie!

Vine încărcat de dor                         Lerui ler, că Domnu-i bun,

Pentru noul Său popor,                    Vine-n seara de Crăciun,

Oferindu-i a Sa viață                        Să-L întâmpinăm cu drag,

Și, prin pilde, o povață                     Dându-I inima, în prag,

Pentru toți și pentru toate,               Și-o colindă, până-n zori,

Până dincolo de moarte!                  La mulți ani, în sărbători!

                                                                       Cornel GALBEN

Petiția online:

Aflu într-o carte concepută de patriotul Vasile Șoimaru intitulată Cotul Donului 1942 un articol datorat părintelui Viorel Cojocaru. Redau în continuare fraze memorabile care ar trebui să facă degrabă înconjurul României și al lumii întregi spre a-i trezi din adormire nu numai pe istorici și pe intelectuali, în genere, ci și pe deținătorii vremelnici ai puterii actuale, preocupați de trocuri meschine și de manipulări ale opiniei publice spre menținerea statutului lor.

Fac totodată apel la Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru a analiza includerea în sinaxare a celor 150 000 de români căzuți pe front, la datorie, la 19 noimebrie 1942, în războiul de reîntregire teritorială a țării.

Iată frazele datorate preotului Viorel Cojocaru pe care le supun atenției concetățenilor mei rugîndu-i să subscrie la demersul meu:

Frontul de la Cotul Donului a fost rupt din trădare și din neglijență. Unii generali     s-au făcut a uita atunci (în primul rînd cei din armata germană) că în Rusia iarna vine mai repede, este geroasă și nemiloasă. Așa că iarna a prins Armatele a III-a și a IV-a române total neechipate. Sînt sigur că mulți dintre ostașii de pe front au murit de foame și de ger, aceasta o povestesc și veteranii care au scăpat cu viață din acel măcel. Trădarea nu se oprește aici. Ce am făcut noi pînă acum pentru sufletele și osemintele ostașilor români căzuți în cîmp străin? Nicio Cruce, niciun monument, niciun cimitir de onoare la Gromki. Cu ce apă ne vom spăla obrazul în fața acestor eroi? Ei nu au mers din ambiție personală pe cîmp de luptă, au onorat Statul Român. Trebuie să ne trezim, indiferent că am pierdut sau am cîștigat bătălia, avem ostași căzuți la datorie. De acum înainte ar fi bine ca în fiecare biserică ortodoxă românească din întreaga lume pe data de 19 noiembrie să fie trase clopotele, să trezească în inima românului dragostea de Neam și de Țară. În frumoasele noastre catedrale să se facă parastase de pomenire a acestor eroi. În școli să se vorbească în acea zi despre aceste fapte de vitejie. E păcat să-i dăm uitării, așa ne despărțim de trecut și ne pierdem identitatea. Să ne adunăm forțele, să trezim conducătorii statului să meargă acolo să inaugureze un mare cimitir de onoare, așa cum au făcut-o Germania, Italia, Ungaria, care au luptat cot la cot cu România (…) (Cf. op. cit., pp. 138-139. Sublinierile aparțin autorului petiției, Mihai Floarea).

În concluzie, ca români ce vrem să ne constituim din nou ca neam demn de strămoșii ce-au știut a se ridica ori de cîte ori a fost nevoie spre apărarea vetrei lor și a vieții în libertate, vă rog a semna această petiție:

http://www.petitieonline.com/data_de_19_noiembrie_comemorat_de_intreaga_romanime

și să contribuiți personal, în parohiile de care aparțineți, la pomenirea celor 150 000 de români căzuți la datorie, la Cotul Donului în 19 noiembrie 1942. Se vor face în Biserici, parastase conform datinei noastre creștine.şi se va oficializa la nivel național data  fatidicăde 19 noiembrie, așa cum îndemna părintele Viorel Cojocaru. Ca dascăl, îndemn, de asemenea, pe toți cei aflați la catedră să le amintească elevilor jertfa militarilor români de la Cotul Donului din 19 noiembrie 1942.

Mihai FLOAREA

SORIN PREDA
12 decembrie 1951 - 26 noiembrie 2014

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, membru al Asociaţiei Române de Istoria Presei. În anul 2003, i-a fost acordat Ordinul „Meritul cultural în grad de cavaler”. A obţinut titlul de doctor în Știinţele comunicării, la Universitatea din Bucureşti, în anul 2005. Și-a desfășurat activitatea profesională ca jurnalist la „Formula AS” din 1995, redactor la revista „Expres” între anii 1993-1994, redactor la revista „Zig Zag” (1992-1993), redactor la ziarul „Tineretul liber” (1990-1992), redactor la revista „Avanpost” (1990-1991), redactor la revista „ARC” (1992-1993), redactor la ziarul „Scânteia tineretului” (1981-1990). Din 1993, a funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, iar din 1995, ca lector universitar dr. la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. A publicat romanele „Plus-minus o zi” la Editura Militară (1988), „Parţial color”, Cartea românească (1985), proză scurtă, „Povestiri terminate înainte de a începe”, Cartea românească, 1981. Activitatea ştiinţifică a inclus publicarea unor manuale și cărţi de specialitate („Introducere în creativitatea publicitară”, Polirom, 2011; „Moromeţii - ultimul capitol”, Editura Academiei, 2009; „Tehnici de redactare în presa scrisă”, Polirom, 2006; „Genuri culturale şi de opinie”, Polirom, 2006; capitole in „Manualul de jurnalism”, Polirom, 1999, 2001, 2009), precum şi numeroase participări la congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale pe teme de jurnalism şi comunicare. De asemenea, a fost recompensat cu Premiul revistei „Amfiteatru” pentru proză în 1973, cu premiul revistei „Luceafărul” în 1980 și cu premiul revistei „Ateneu” în 1986. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Semnal de alarma!

Controlul populatiei prin glutamatul de monosodiu.

Iata in ce alimente se gaseste E 621 : 
Chipsuri
Floricele
Supe-instant
Condimente
Pate de ficat
Pate vegetal
Salam
Parizer
Cremvursti

Nu cumparati pate, floricele sau salam pe etichetele carora apare aditivul glutamat monosodic !!

- “Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit de vlagă.

Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne, obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă, înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără urmaşi!”, scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat în revista “Familia Ortodoxa”.

Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate mare la amestecurile de condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tipVegeta sau Delikat care conțin până la 15% glutamat monosodic, precum şi supele la plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi” etc., adică toate prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din nimic.Alte produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brînză topită.

 

Într-un raport prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor.

Aşadar, cu toate că guvernele au la dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nicio măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat. În acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin vaccinuri.
De ce?
De ce mâncăm fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi?Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din MSG. Aceasta înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram (conform J E C F A : Toxicology Study, F A O Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).

În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şicreşterea nivelului de insulină. De zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze.

De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere experimentală a apetitului, încât consumul de hrană de slabă calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (conform Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993).

Într-un alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat MSG, acestuia i se face curând foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de hrană tratată cu MSG decât cea fără acest ingredient.

Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie,
Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de epilepsie şoarecilor cărora li s-au administrat mici doze de MSG: „Severitatea convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta” (conform Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).

Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştereMSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină, într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3 minute de la stimulare”.

Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un experiment cu subiecţi umani (conform Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise în humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).

Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei.

Experimentele realizate pe şoareci au arătat că MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară.

Efectele se observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului de creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie este proporţional cu gradul de obezitate” (conform Growth hormone status in morbidly obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).

Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele mamei sale.

În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG poate să depăşească bariera pusă de placentă şi să pună astfel în pericol copilul aflat în pântecele mamei sale.

Efectele negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente, dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987). „S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei.

Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).

În urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”. 
Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare' 

Un alt efect deosebit de important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este comportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor.
Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu, fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea sa Excitotoxinele.

Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că, îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe, copiii noştri sunt tot mai agresivi? 

Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive – atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin infertili?
Petru Molodeţ

Articol aparut in nr. 18 al revistei “Familia Ortodoxa” Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?
Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat monosodic, un aditiv periculos. 

Spitalele din Romania sunt pline de tineri si de copii cu boli grave, incurabile. 

Tot felul de forme de cancer ne macina vietile si ne intrebam de unde aceste maladii.
Hai sa ne uitam pe etichetele alimentelor si o sa intelegem ce ne baga in pamant inainte de vreme…
Reporterii Libertatii au dat o tura printr-un hipermarket din Capitala, in cautarea uneia dintre cele mai nocive substante care se gaseste in alimente si despre care se tot vorbeste in ultimele zile in presa.Este vorba de E 621 – sau glutamat monosodic – un aditiv, potentiator de gust sau de aroma care stimuleaza apetitul consumatorului si il face sa creada ca a mancat ceva foarte gustos. In realitate, omul consuma ceva extrem de nociv!

“Poate produce dureri de cap, slabiciune, greata, astm, modificari de ritm cardiac. Poate declansa maladiile Huntington (dementa, pierderea abilitatilor mentale, tulburari de personalitate si de comportament), Alzheimer sau Parkinson”, ne-a explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Rugaminte : Citeste si trimite-l mai departe! Avem nevoie de solidaritate impotriva "genocidului alimentar"!!
Doamne, ajuta-ne!

Orice creștin ortodox este dator să împiedice desfășurarea „săptămânii de rugăciune ecumenică”

In perioada 18 ianuarie si 25 ianuarie va avea loc saptamana de uraciune ecumenica. Conform canoanelor Bisericii, impreuna-rugaciunea cu ereticii este un mare pacat. Acest pacat este mai mare decat a ucide un om.

Este necesar sa facem diferenta intre iubirea crestina, care trebuie sa se manifeste fata de orice om, indiferent de religia lui, rasa sau statutul lui social, dupa modelul samarineanului milostiv care a ajutat pe aproapele sau, si compromisul dogmatic si calcarea cu buna stiinta a canoanelor Bisericii.
Putem fi buni prieteni cu eterodocsii, trebuie sa ii iubim, dar asta nu insemna ca putem sa ne si rugam impreuna cu ei, ci trebuie sa facem deosebirea intre iubire si compromis dogmatic. Nu poate fi folosita iubirea ca argument pentru compromisul dogmatic, atata timp cat Dumnezeu, care este iubire, a descoperit Dogmele, care sunt rodul iubirii Lui fata de oameni.

Impreuna-rugaciunea cu eterodocsii duce la pierderea mantuirii.

Acest pacat este pacat impotriva Duhului Sfant, Cel care a inspirat canoanele Bisericii.

Canonul 10 al Sfintilor Apostoli spune: “Daca cineva s-ar ruga chiar si in casa cu cel oprit de la Sfanta Impartasanie (afurisit), acela sa se excomunice.”

Canonul Canonul 64 al Sfintilor Apostoli: ” Daca vreun cleric sau mirean va intra in adunarea iudeilor sau a ereticilor spre a se ruga, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca.”

Canonul 6 al Sinodului de la Laodiceea confirmat de Sinodul VI Ecumenic prin canonul 2 spune: Sa nu fie ingaduit ereticilor sa intre in Casa lui Dumnezeu, daca staruie in eres.

Nu numai impartasirea din “Potirul comun” este oprita de canoanele Bisericii, ci si simpla rugaciune in casa, in biserica, etc.

Vecerniile cu participarea eterodocsilor sunt vatamatoare si se opun canoanelor Bisericii, participarea la ele de catre ortodocsi ducand la pierderea mantuirii.

Aici nu este vorba de o simpla participare, ci de o saptamana de rugaciune organizata cu un scop precis: unitatea crestina, dar nu in ortodoxie, ci dupa modele straine invataturii Bisericii.

Prezenta episcopilor ortodocsi la aceste intalniri de impreuna-rugaciune atrage urgia lui Dumnezeu asupra poporului ortodox.

Saptamana de rugaciune ecumenica este o caricaturizare a a randuelilor Bisericii si are consecinte dezastruoase. Este un tribut platit diavolului, pe care unii din ierarhii nostri il platesc in fiecare an. 
Sa cerem ierarhilor ortodocsi sa nu organizeze o astfel de saptamana de uraciune ecumenica, sa nu le permitem eterodocsilor accesul in bisericile ortodoxe cu scopul acestei rugaciuni!

Parintele Paisie Aghioritul a primit la chilia sa, cu multa dragoste, un grup de preoti papistasi. Acestia au ramas impresionati de dragostea parintelui fata de ei si i-au spus: Parinte, hai sa spunem “Tatal nostru” impreuna! Parintele Paisie insa le-a raspuns ca nu este posibil. Atunci ei au spus: Parinte, dar nu suntem si noi copiii lui Dumnezeu?
Parintele Paisie le-a raspuns: Da, sunteti copiii lui Dumnezeu, dar sunteti afara din Casa Lui, sunteti fiii risipitori!

Preot Matei Vulcanescu

Mitropolia Veriei, Nausei si Campaniei

La mulți ani!

Tuturor cititorilor acestui blog le doresc un an mai bun, fără ispite și cu împliniri pe toate planurile! O urare specială pentru:

*        GHELU, HORIA pictor restaurator; 60 ani de la naştere /1 ian

*        STAICU, GHEORGHE (1939–1977) pictor; 75 ani de la naştere /1 ian