Totalul afișărilor de pagină

luni, 23 octombrie 2017

SCRISOARE DESCHISĂ către cetăţenii României şi consângenii noştri din întreaga lume

DRAGI FRAŢI ŞI SURORI!
         Facem acest apel la adeziunea  dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru  comunitatea  noastră  din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul  neantului însăşi  existenţa în leagănul limbii materne. După cum deja aţi luat aminte,  la 5 septembrie curent Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă lege a învăţământului, promulgată de preşedinte  la 25 septembrie. Ea  prevede, printre altele, excluziunea  învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, prin coerciţie şi în  limba  noastră natală,  română. Potrivit acestei legi, începând cu anul de învăţământ 2018, limba maternă a elevilor noştri va fi admisă doar  în ciclul primar. În clasele a 5-a   - a 9-a  toate materiile vor fi predate în limba ucraineană, cu excepţia limbii şi literaturii române ca  obiect de studiu aparte, iar  în clasele a 10 – a 12 învăţământul  se va  efectua  doar în limba ucraineană. În consecinţă, copiii noştri vor intra în şcoală români şi vor ieşi  din ea … ucraineni.
         În decursul secolelor strămoşii noştri  din acest colţ de Ţară Ştefană s-au aflat  sub diverse regimuri  de ocupaţie, însă nimeni dintre   intruşi nu s-a atins de limba în care vorbea  populaţia băştinaşă. După raptul  nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţei,  buneii şi părinţii noştri au fost duşi în Siberia şi Kazahstan,  pământul şi agoniseala de-o viaţă  le-au fost confiscate, însă de limba fiinţei noastre  nu  ne-a privat nimeni. Stalin şi Beria ne-au îmbrăcat graiul  într-o  haină   insolită , însă  vorbeam şi studiam  cu toţii la şcoală în limba maternă, deşi în rufă străină. Abia acum, la începutul celui de al treilea mileniu, după ce Ucraina a  obţinut  independenţa şi a declarat că va urma calea democraţiei autentice, abia acum  limba noastră  a devenit o povară şi o piedică pentru conducătorii  ei,  care promovează faţă de minorităţi o politică de adevărat etnocid spiritual, inclusiv lingvistic. Nu credem că există păcat   mai mare decât acela de a interzice cuiva să vorbească liber şi să înveţe la şcoală  în limba maternă, în limba pe care i-a dat-o Bunul Dumnezeu. Din nenorocire, acest lucru nu este  conştientizat doar de  ultrapatrioţii ucraineni care,  în loc să-şi vadă de problemele lor spirituale, vin cu interdicţii  şi scuipă în izvorul cristalin al altor limbi materne.  Astfel,  procesul de deznaţionalizare a românilor din Ucraina, declanşat  cu 10-15  ani în urmă, când în programa şcolară a fost redus numărul de ore la limba şi literatura română prin  introducerea cursului integrat de literatură română şi universală, a intrat acum  în faza finală – punerea totală la index a limbii române în procesul de învăţământ. Nu cunoaştem  vreo ţară în lume care  să  interzică  unei etnii băştinaşe libertatea de a învăţa  în limba maternă.  Or,  toată lumea ştie  că oraşul Cernăuţi a fost atestat pentru prima oară într-un privilegiu al Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun şi că prima şcoală din oraş,  care a început să funcţioneze cu mai bine de  200 de ani în urmă, a fost cu predarea în limba română.
Cinismul   conducătorilor  Ucrainei   depăşeşte orice limită  atunci când  ei încearcă să demonstreze lumii întregi  că, încălcând Constituţia,  au procedat în felul acesta  din grija părintească ce ne-o poartă.  Adică, printr-un abuz de putere, ne lipsesc de posibilitatea de a învăţa la  şcoală în limba maternă, ne obturează  orizonturile civilizaţiei, mijloacele  fireşti pentru…a ne asigura  un viitor fericit în Ucraina. Chipurile, trebuie să  însuşim la perfecţie limba ucraineană ca să ne integrăm  mai temeinic în societate.  De fapt e vorba de transformarea ţării într-un spaţiu coercitiv, de o asimilare  făţişă, brutală a tuturor etniilor minoritare din Ucraina, şi în primul rând  a noastră, a românilor, pentru a nu recunoaşte că  suntem băştinaşi  dezmoşteniţi pe aceste meleaguri şi s-ar  cuveni să ne bucurăm de toate drepturile  aposteriori.
         Dragii noştri fraţi şi surori!  Ne-am adresat deja Preşedintelui Ucrainei şi Preşedintelui României,  unor instanţe  internaţionale,  iar acum  vă cerem  dumneavoastră  sprijinul  efectiv în demersul nostru  pentru prezervarea  limbii materne şi  a spiritualităţii  româneşti. Vă implorăm:  nu ne lăsaţi  singuri în faţa pericolului  letal de a ne pierde limba, iar odată cu ea   şi fiinţa etnică. Cernăuţiul l-a dat literaturii naţionale şi celei  universale  pe Mihai Eminescu, a fost leagănul multor  personalităţi marcante ale culturii  noastre  şi  ar fi un dezastru de neconceput şi de neiertat să se întâmple cea ce  şi-au pus în gând nişte oameni fără Dumnezeu, terorişti ai istoriei.       
Sperăm că vom fi auziţi, înţeleşi şi sprijiniţi în  lupta noastră  vitală pentru limba maternă şi păstrarea identităţii naţionale.

Cernăuţi, 17  octombrie  2017
Alexandrina CERNOV,
redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei”,
 membru de onoare al Academiei Române, 
Vasile TĂRÂŢEANU,
preşedintele  Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române,
Mircea LUTIC,
scriitor,
laureat al Premiului literar „Mihai Eminescu” al Academiei Române;
Ilie T. ZEGREA,
preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi;
Vasile BÂCU,
preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească
„Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi;
Mircea PILAT,
preşedintele Asociaţiei Ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul”
din regiunea Cernăuţi;
Iurie LEVCEC,
preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea

 şi Promovarea  Culturii Tradiţionale Româneşti.

luni, 12 iunie 2017

Lecturi aleatorii, IV

Sumar

Isihasmul de toate zilele (Vasile Andru)…………………………..............5
Un prozator șarmant (Valeriu Anghel).........................................................9
Bacăul din clepsidră (Ioan Bâșcă)..............................................................15
Pledoarie pentru salvarea familiei (Arsenie Boca).....................................17
O cronică de familie (Vali Boncu Constantin)..........................................20
Psalmistul valah (Adrian Botez)................................................................23
Soluția salvatoare (Ioan Bute)...................................................................26
Cuviosul de la Bogdana (Constantin Catana)..........................................30
Cronicarul erudit din gazete (Constantin Călin).......................................33
Un Paradis aparte (Radu Cârneci).............................................................37
Supernova Eminescu (Mihai Cimpoi).......................................................40
Gulagul din umbră (Doru Ciucescu)..........................................................43
Încă o călătorie inițiatică (Ion Dumitru Denciu).......................................46
Două comori ale ortodoxiei (Sfântul Patriarh Eftimie)...........................50
Furtuna dinaintea catastrofei (Ioan Enache)..............................................54
Obsesia vindecătoare (Victor Enășoae).....................................................58
Pe urmele lui Diogene obârșeanul (Ion Fercu)..........................................61
Gala Galaction și „principele poeziei românești“ (Gala Galaction)..........67
Un jurnal mai aparte (Ernest Gavrilovici).................................................72
Dragostea care învinge moartea (Mioara Grigore)...................................74
Reîntoarcerea la poezie (Victoria Huiban)................................................78
Basne trotușene (Leonid Iacob).................................................................82
Un romașcan de ispravă (Ion Iliescu).........................................................84
Optimistul Bacovia (Angela Monica Jucan).............................................87
Alte subtile semne de carte (Rodica Lăzărescu).......................................90
Rolul Sfintei Euharistii în mântuirea creştinilor (Constantin Leonte)......94
Ortodoxia sub spectrul unui Sinod ticălos (P.S. Longhin).........................98
Iconarul ucenic (Marius Manta).............................................................102
O monografie necesară (Dumitru V. Marin)...........................................105
Chipul de lumină al Arhimandritului Ioan (Iuliana Mateescu)...............107
Academicienii Bacăului (Liviu Mărghitan, Ioan Mitrea)......................109
Noile erezii ale Bisericii (Justin Pârvu)..................................................115
Luca Pițu, înfocșănitul ignorat (Ionel Necula).........................................118
Tâlcuiri evanghelice (Sever Negrescu)....................................................122
Rugăciunea salvatoare (Aspazia Oțel Petrescu).....................................125
Pledoarie pentru medicina creștină (Mariana Pândaru, Dan Cioată)....129
Mărturii din iadul comunist (Mihai Pușcașu)..........................................132
Forța nebănuită a artei fără muză (Romulus Rusan)...............................135
Enescu tânăr (George Sbârcea)...............................................................137
Eminescu în amintirile lui Ștefanelli (Teodor V. Ștefaneli).....................139
Noi file de biografie (Eduard Ștraub).....................................................144
Cu nonagenarul Teodoru pe „drumurile vieții“ (Nicu Teodoru)..............147
Plăcerea jocului (Violeta Tilimbeci)........................................................150
Dicționarul literaturii nemțene (Constantin Tomșa)...............................152
Eternitatea clipei (Valerian Ursinschi)....................................................155
Dezvăluiri isihaste (V)..............................................................................157
O Enciclopedie muzicală inedită (Zeno Vancea).....................................159
Miniaturi poematice (Spiridon Vangheli)...............................................161
Copilăria prin ochii bunicii (Mariana Velisar-Codrescu).......................162
Universul fascinant al mahalalei (Eugen Verman)..................................164
În loc de postfață.......................................................................................166



Sumar Lecturi aleatorii, III

Fanteziile răstălmăcitorului (Emil Ariton)..............................5
Poetul ce urcă spre „rădăcinile lucrurilor“ (Ștefan Balău)....8
Încă un „dosar de existență“ (Vasile Bardan).......................10
Când bărbatul e un „fuior de plăceri“ (Mirela Bălan).........13
O restituire necesară și totuși... (G. Bărgăuanu)...................15
O poezie ce „adulmecă tăria“ (Steliana-Delia Beiu)..............18
Eterna regăsire (Constantin Bostan).......................................20
Poeme 8-imiste (Leo Butnaru).................................................24
Zadarnicul zbucium (Constanța Caităr Ghioldum)...............27
Cioplitorul de „invizibile statui“ (Ion Cârnu).........................29
Poeta „dezarmată în fața candorii“ (Miriam Cihodariu)......31
Sătul de „lucrurile sfinte“ (Calistrat Costin)..........................35
Iubirea ca terapie (Georgeta Darie).........................................38 
Poezia ca „Adorabilă Fiară“ (Cristina Emanuela Dascălu).. 41
Cum să instruiești singurătatea (Loredana Dănilă)................44
Bucuria „verbului a iubi“ (Corina Dimitriu)...........................46
Întoarcerea poetului la uneltele sale (Constantin Donea)........49
Provocatorul de iubire (Alexandru Dumitru)...........................52
Dilematica înnobilare (Ștefan Epure)........................................55
Linșat de singurătate (Ion Fercu)...............................................58
O poetă a nocturnului (Elena Amalia Filip)..............................61
Smerita cugetare (Ion Gându).....................................................64
33 de rostiri hristice (Tincuța Horonceanu Bernevic)...............67
Încântătoarea „probă de culoare“ (Gabriela Hurezean)..........70
Barcagiul iubirii (Leonid Iacob)..................................................72
În aşteptarea zilei de mâine (Iulius Iancu).................................75
Elegiile ionesciene (Eugen Ionescu).............................................77
Poetul singurătății fără leac (Ion Tudor Iovian)........................79
Un poet autentic (Ion Ivan)..........................................................83
Noile manevre lirice ale inițiatului (Gheorghe Izbășescu).........84
Un Iov al Scripturii (Nicolae Jinga).............................................87
Stropul de apă vie (Mircea Constantin Jurebie).........................90
Sub imperiul verbului a scrie (Eliza Macadan)..........................93
Sonete psalmice (Valeria Manta Tăicuțu)...................................95
Fascinat de haiku (Octavian Mareș)............................................98
Poetul armoniilor celeste (Ionel Marin).....................................100
O arheologie a fiinţei româneşti (Valeriu Matei).......................103
Alergătorul „după veșnicie“ (Mihai Merticaru)........................106
Lecția dură a privirii (Sânziana Mureșeanu).............................109
Starea de veghe (Cornel Paiu)......................................................111
Când iubirea este „cruce de piatră“ (Mariana Pândaru)..........115
Cântec pentru sine (Leonard Popa).............................................118 
O escadrilă ademenitoare (Dumitru Radu).................................122
Metrou spre eternitate (Marieta Rădoi Mihăiță)........................124
În căutarea stropului de lumină (Mariana Rogoz Stratulat).....127
O poezie cu „întâmplări boreale“ (Sorin Roșca).........................130
Purificarea binefăcătoare (Veronica Stănilă)..............................134
Între sacru și profan (Dorina Stoica)..........................................137
Invitație la festin (Valeriu Valegvi)...............................................140
Întemeind lumina (Octavian Voicu).............................................142
În loc de postfață.......................................................................144

miercuri, 26 aprilie 2017

Apel

Doamnei Liliana ȚUROIU,
președintele Institutului Cultural Român,
Domnului Teodor MELEȘCANU,
ministrul afacerilor externe al României
Domnului Ionuț VULPESCU,
ministrul culturii al României,
Domnului Lucian ROMAȘCANU,
președintele Comisiei pentru cultură și media a Senatului României,
Comisiei pentru cultură și media a Senatului României,
Domnului Cristian-Sorin DUMITRESCU,
președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României,
Comisiei pentru politică externă a Senatului României.


            Preocupați de buna funcționare a Institutului Cultural Român, în general, și a ICR Mihai Eminescu la Chișinău, în special, ne-am asumat inițiativa de a lansa acest apel de susţinere a domnului Valeriu Matei, la conducerea ICR Chișinău.  Demersul nostru se bazează pe faptul că în ultimii patru ani, în mandatul domnului Valeriu Matei, ICR Mihai Eminescu la Chișinău  s-a afirmat   ca o instituție dinamică și eficientă în  promovarea culturii românești în Republica Moldova, având o strategie coerentă și constantă, programe și proiecte de mare vizibilitate și impact în mediul cultural de la răsărit de Prut. Ar fi suficient să amintim că, în această perioadă, ICR Chișinău a realizat în Republica Moldova peste 1200 de evenimente culturale în cadrul a 488 de proiecte.  E și mai important să menționăm și aspectul calitativ în activitatea ICR Chișinău. Începând cu anul 2013  au fost iniţiate și susținute un șir de proiecte multianuale menite să promoveze valorile culturale românești din diverse domenii: Poduri de Carte, Muzica românească de pe ambele maluri ale Prutului, Limba română - limbă a integrării europene, Galeria La Rond,  Reuniunea Teatrelor Naţionale, Zilele Filmului Românesc, conferințele publice la Biblioteca Națională, Biblioteca municipală Chișinău și la Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu, expozițiile de pictură, sculptură și grafică la Galeria Filarmonicii Naționale, universităţile populare de vară de la Sângerei, Soroca, Edineț ș.a., ceea ce i-a conferit acțivității ICR Chișinău coerență și previzibilitate.                    Prin proiectele de diplomație publică  realizate în fiece an, proiecte  cu o puternică încărcătură istorică și cultural-identitară, ce au promovat și au marcat momentele fundamentale din istoria și cultura română,  aniversările marilor personalități, activitatea ICR Chișinău s-a înscris în cadrul general al politicii externe a României, a strategiilor și programelor-cadru elaborate la nivel național.                                                                                                                                                         ICR Chișinău a fost partener la cele mai importante evenimente culturale din Republica Moldova,  sprijinind numeroase festivaluri, conferințe și concursuri: Festivalul Internaţional de Muzică Mărţişor, Festivalul Filmului European, Turneul Internațional Stradivarius, Salonul Internațional al Cărții pentu Copii și Tineret, Festivalul Internațional de poezie Grigore Vieru, Festivalul Internațional al Filmului Documentar Cronograf, Festivalul Internațional Primăvara europeană a poeților, Festivalul - concurs al tinerilor interpreți de muzică populară Prezintă orchestra Folclor, Congresul Mondial al Eminescologilor, Festivalul Internaţional J.S.Bach, Cenaclul Republica al Tinerilor Scriitori,  Festivalul Internaţional de Operă şi Balet Maria Bieşu, Bienala Internațională de Pictură de la Chișinău, Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru și Film Class Fest, Concursul Național de Compoziție și Muzicologie,    Festivalul Internațional  Nopțile pianistice, Concursul Internaţional de Canto Academic Alexei Stârcea, Turneul Pianul călător, concertele Moldovan National Youth Orchestra ș.a. 
            În realizarea acestor proiecte au fost antrenate sute de personalități ale culturii române, zeci de instituții de cultură reprezentative, uniuni profesionale și ONG-uri din țară și din Republica Moldova, astfel că dialogul cultural între cele două maluri ale Prutului a devenit o permanență.
            Domnul academician Valeriu Matei s-a manifestat ca un bun manager al ICR Chișinău, inițiind și elaborând multe proiecte și acțiuni, participând personal la majoritatea evenimentelor culturale desfășurate în această perioadă, instaurând relații de încredere și respect cu artiștii invitați și cu partenerii ICR Chișinău.
            Acordarea unui nou mandat la conducerea ICR Chișinău domnului acad. Valeriu Matei ar însemna recunoașterea și prețuirea performanței și a profesionalismului și, totodată, garanția continuării unor programe de succes, perpetuarea bunelor tradiții ale ICR Chișinău, instituție românească de diplomație culturală ce are o importanță deosebită în spațiul cultural al Republici Moldova. 
           

Notă: Cei ce doriți să sprijiniți acest Apel, puteți să o faceți printr-un mesaj, indicând numele și funcția, până la finele zilei de 27 aprilie a.c., pe adresa:
nicolae.jelescu@gmail.com







vineri, 14 aprilie 2017

Jurnalistul Dan Teodorescu şi-a lansat cartea "Paralele Olimpice" la Salonul Moldova de lângă Palatul Culturii din Iaşi

În decurs de doi ani (2015-2017), la PIM Iaşi, jurnalistul ieşean Dan Teodorescu a editat şase cărţi beletristice, cu referiri la cultura şi sportul ieşean şi cu poezie de bună calitate.
Cartea sa cu numărul şase se numeşte "Paralele Olimpice" şi are 500 pagini. Dan Teodorescu, care de 11 ani este şi director sportiv la CS CFR Iaşi prezintă în acest volum istoria de 15 ani a Clubului Sportiv CFR Iaşi (2002-2017, de la toate secţiile sportive), iar un capitol amplu este dedicat evenimentelor cultural-sportive la care a participat, în perioada ianuarie-martie 2017. "Poezii de pe Lăpuşneanu", strada unde s-a născut în urmă cu mai mulţi ani, este un alt capitol special pentru Dan Teodorescu, care scrie versuri încă de pe băncile liceului.
În prefaţa, postfaţa şi pe coperta a patra a cărţii "Paralele Olimpice" se găsesc editoriale semnate de importanţi oameni de cultură şi mass-media din Iaşi, dar şi din lumea sportului, precum Horia Zilieru, Mihai Batog-Bujeniţă, Eugen Deutsch, Tudor Damaschin, Georg Barth (din Passau, landul Bavariei - Germania), Raluca Aghion şi Vladimir Danilov.
Lansarea cărţii "Paralele Olimpice" a avut loc sâmbătă, pe 8 aprilie 2017, la Salonul Moldova din cadrul Hotelului Moldova din Iaşi, în cadrul unui spectacol cultural-artistico-sportiv, moderat de Mihai Batog-Bujeniţă şi Dan Teodorescu.
Fiind o carte cu caracter sportiv în primul rând, manifestarea de sâmbătă, 8 aprilie 2017, pe care o putem menţiona ca fiind una de nivel internaţional, cu participanţi din România şi Republica Moldova, a debutat cu intonarea imnului naţional al României, de către eleva Karla Ursu, cea care a cântat "Deşteaptă-te Române" şi în debutul meciurilor internaţionale de rugby de la Bucureşti, România - Spania şi România - Georgia. Cu această ocazie, publicaţia "Sport Fan Club", patronată de jurnalistul Dan Teodorescu, a oferit comandorului (r) şi scriitorului Mihai Batog-Bujeniţă o medalie "de aur" personalizată, o diplomă de onoare şi cartea "Paralele Olimpice", pentru întreaga activitate depusă în ultimii doi ani, domnia sa fiind şi directorul Asociaţiei Literare "Păstorel" Iaşi.
Au vorbit apoi despre activitatea literară a publicistului Dan Teodorescu şi despre cartea "Paralele Olimpice" scriitorii Mihai Batog-Bujeniţă, Horia Zilieru şi Mihai Ştirbu, jurnalistul Tudor Damaschin, actorul Petru Ciubotaru, criticul de artă Mihai Păstrăguş, maestrul internaţional şi secretarul general al FR Şah Vladimir Danilov, directorul economic Lucian Mihalache şi antrenorul de box Nicu Brânzei (ambii din partea CS CFR Iaşi).
 A urmat un spectacol artistico-sportiv de zile mari, deschis de elevii Karla Ursu, Alexandru Ursache şi Maria Lincu, care au interpretat muzică populară din zona Moldovei şi Bucovinei.
Au mai fost recitalurile muzicale de bună calitate oferite de violoncelista Clara Sofia Lupaşcu şi canautorul Teodor Munteanu. 
S-a continuat cu recitalurile teatrale oferite de Andreea Lungu (de la Clubul CFR Iaşi de la Râpa Galbenă; coordonator: actorul şi regizorul Emil Gantenco) şi cu membrii trupei "Lux Art" (coordonator: actriţa Ina Paladi). Basarabeanca Ina Paladi a recitat apoi din poeziile lui Dan Teodorescu, publicate în cartea "Paralele Olimpice", dar şi din versurile lui Petronela Alexa.
Două momente de dans sportiv cu elevii de la CDS Nikons Iaşi (antrenor-coregraf: Amira Niculiţă) au încântat asistenţa, iar demonstraţiile de taekwondo WTF şi gimnastică ritmică cu fraţii Tudor Mihalache şi Cosmin Mihalache, respectiv Claudia Teofona Postu au fost alte momente importante ale spectacolului coordonat chiar de jurnalistul Dan Teodorescu.  
Duelurile epigramatice cu scriitorii Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi, în prim plan fiind Vasile Larco, Dumitru Ivas, Sorin Cotlarciuc şi Eugen Deutsch, au fost alte momente importante ale manifestării găzduite de Hotelul Moldova din Iaşi.
La final, publicistul Dan Teodorescu a oferit publicului o sesiune de autografe, dar şi "repriza a treia", în care cei prezenţi şi-au depănat amintiri şi au purtat discuţii prieteneşti.
Vă reamintim că jurnalistul şi publicistul Dan Teodorescu este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), al Asociaţiei Presei Sportive din România (APSR), al Ligii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi-Moldova şi al Asociaţiei Literare "Păstorel" Iaşi, acolo unde este membru senior şi şeful Departamentului Relaţii Internaţionale. De-a lungul timpului, Dan Teodorescu a publicat în mass-media din România, Germania, Israel, Ucraina şi Anglia, cu apariţii şi în presa difuzată în Austria, Belgia, Olanda şi Republica Moldova. În prezent, Dan Teodorescu este Redactor Şef-Editor al publicaţiilor "Sport Fan Club" şi www.clubsportivcfr.ro, dar şi redactor la Agenţia de Presă "Aşii Români" şi al revistei "Vocea Ta", ambele cu sediul central la Nürnberg (Germania). Publicaţia "Vocea Ta", pentru românii din diasporă, este distribuită în Austria, Belgia, Germania şi Olanda, sub directoratul doamnei Ionela van Rees-Zota.
Pe 18 martie 2017, la sediul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) din Bucureşti, într-o manifestare organizată de APSR, jurnalistul ieşean Dan Teodorescu a primit premiul "Aurel Neagu", pentru întreaga activitate, el fiindu-i înmânat de domnii Dumitru Graur (preşedintele APSR) şi Emanuel Fântâneanu (membru în Comitetul Executiv al Asociaţiei Internaţionale a Presei Sportive / AIPS).
De menţionat că, în 2017 se împlinesc 50 ani de la debutul lui Dan Teodorescu în mass-media naţională, mai precis la Radio Bucureşti, cu cenaclul elevilor din Iaşi. 


(REDACTIA)

luni, 13 martie 2017

Anul Ovidiu

COMUNICAT DE PRESĂ

„Anul Ovidius”, celebrat la Teatrul de Stat Constanţa. Primul eveniment: „Bucuria de a fi îndurerat la Tomis”


Duminică,  19 martie, de la ora 19.00, Teatrul de Stat Constanţa a programat primul eveniment din seria celor menite să celebreze „ANUL OVIDIUS”, împlinirea a 2000 de ani de când Publius Ovidius Naso, unul dintre cei mai mari poeţi ai antichităţii, murea la ţărmul Mării Negre, în cetatea Tomis, unde fusese exilat de împăratul roman August. Data a fost stabilită pentru a aminti şi de 20 martie (anul 43 î.Hr.), ziua în care poetul s-a născut, în oraşul Sulmona. 
„BUCURIA DE A FI ÎNDURERAT LA TOMIS”, de dramaturgul contemporan Viorel Savin este un spectacol - lectură în regia artistului Liviu Manolache. Tot el a gândit coloana sonoră a montării, iar distribuţia va fi alcătuită din: Iulian Enache, în rolul lui Ovidiu, Laura Crăciun, Marian Adochiţei, Alina Manţu, Dan Cojocaru, Adrian Dumitrescu, Remus Archip, Andu Axente, Ionuţ Alexandru, Andrei Cantaragiu, Cosmin Mihale, Roman Florentin şi Alexandru Iacov.
Piesa lui Viorel Savin a fost scrisă înainte de 1989, dar nu a primit, în timpul regimului comunist, aprobarea de a intra în repertoriul vreunui teatru, din cauza analogiilor cu politica acelor vremuri. După revoluţie, în 1997, a fost jucată la Teatrul Naţional al Radiodifuziunii Române, iar spectacolul de la Constanţa reprezintă premiera pe scenă a acestui text dramatic.
Reprezentaţia va fi vizionată şi de autor şi va fi precedată, la ora 17.00, de lansarea romanului său ,,Cinesunta – fata cu trecutul amputat” (Ed. Junimea, Iași, 2016).
Volumul va fi prezentat de prof. univ.dr. Cristina Tamaş, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, de criticul literar Petre Isachi, redactor şef al Revistei  de cultură „13 Plus”, de scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor şef al  revistei de cultură „Ex Ponto”, şi de prozatorul Adrian Lungu.
Romanul este greu de încadrat în tipare, potrivit criticului Ioan Holban, care scrie în prefaţă:,, Ficțiune? Un caz clinic? Roman-document? De aventuri? În registrul realismului magic? În cel al fantasticului? Câte ceva din fiecare…”.
Viorel Savin este dramaturg, romancier, dar şi publicist, şi poet. Publicul constănţean s-a întâlnit până acum cu trei dintre textele sale dramatice. „Bătrâna şi hoţul” a avut două montări la TSC: una în anul 1991, iar a doua se joacă din ianuarie a.c., având-o pe Ileana Ploscaru în rolul principal. Alte două piese, „Tu nu eşti trupul tău“ şi „Ginere de import”, au fost montate în 1999, respectiv 1995, la Teatrul „Fantasio”.