Poeții Bacăului la început de mileniu: debuturi 2000-2010

La 65 de ani mi-am făcut singur un cadou, amintindu-le autorilor care m-au uitat că eu încă îi țin minte și că le dăruiesc acest nou volum, apărut la Editura Pallas Athena din Focșani. La mulți ani tuturor!



Sumar

Gânduri de rămas bun...5

Lumi paralele (Anca Adochiței)....7

O voce distinctă (Iordan Aioanei)..10

Poezia ca formă de protest (Dumitru Airinei-Adam)...12

Dependent de cuvânt (Celestin Antal).....14

Catrenele bunicuței (Maria Ardeleanu).….16

Între armonizări întâmplătoare şi fuga spre abstract (Emil Ariton)....17

Filme americane (Iuliei Balcanaş).......20

Fericirea sub „masca durerii impuse“ (Mihaela Băbușanu Amalanci)......22

Distihuri moralizatoare (Veronica Blaj).......25

Îndrăgostitul de lumi (Sever Bodron).…27

Ieșirea din labirint (Cristian Constantin Bostan)...30

Dincolo de poveste (Elena Bostan).......32

Poetul din faţa oglinzii… (Ioan Botezatu) …34

Texte și contexte poetice (Ozana Budău) …37

Inventarul existenței (Cristina Călin)......39

Cartea anotimpurilor (Constanța Caităr Ghioldum).......42

Un „actor dezorientat“ (George Chiriac).........44

Hoțul de vorbe (Dumitru Chiriac de la Văsîești)........47

Mărturisire frustă (Miriam Cihodariu).........50

Stareța propriei singurătăți (Elena Ciobanu)........53

Bântuit de „patima gândirii“ (Petre Cochior)..........56

Calea către adevăr (Irina-Venera Cojocariu).........58

Adâncul neînțelesului (Lucia Dărămuș)………....61

Stinghera Penelopă (Doina Coșer Dobrescu)........65

Clipa eternă (Dorin Coșer)........68

Poetul nimicului (Constantin Haralambie Covatariu)......71

O restituire necesară (Victor Croitoru)................73

Iubirea de frate (Viorel Cucu).....................76

Geografie poetizată (Mariana Dima-Bendou)……..........78

Sarabanda amintirilor (Maria Dobraniș).........80

Eternizarea clipei (Alexandra Drăgăstan)……........82

Filocalie poetică (Adrian Enășel)................84

„Starea de vinovăție“ (Silvia Ercuță)...........87

Voievodul cuvintelor (Gheorghe Fifirig Deiuniemaiana)…....89

Un suflet în care se „coace lumina“ (Elenei Amalia Filip)…….…92

Un Iovian feminin (Ioana Florea)…….…94

3 F (Florentina Florin)…….......98

Lumina Copilăriei (Andreea Fulaș)……......100

Pribeagul călăuzit de Umbră (Benone Ghenciu.........102

Lecţia de moralitate (Romică C. Ghica)............105

Duelul cu viața (Daniela Olivia Ghicajanu)…...108

Redescoperirea universului infantil (Laura Ioana Ghineț)….....111

Pe urmele eroilor (Radu Ghioldum)…......113

Eterna copilărie (Andra Patricia Groapă)…...115

Poetul cu „pielea răzvrătită“ (Gabriel Hasmațuchi)….....117

Declarația de dragoste (Maria-Carla Hârțescu)……....120

Vitrina în care dorm mirii (Tincuţa Horonceanu Bernevic)…......122

Magul rătăcitor (Leonid Iacob)...........125

O „gramatică a trăirilor“ (Cristina Iscru) …….128

Anotimpurile Erikăi Lang (Erika Lang)….....131

Cu sufletul în palmă (Constantin Telu Leonte)….…134

Elixirul fericirii (Octavian Mareş)..........137

Între blestem și rugăciune (Maria Melniciuc).......139

Poetul la vreme de seară (Ion Micheci)............142

Azorel și Pisicuța (Nelica Mihai)...........145

O poezie pitită-n „ceafa timpului“ (Alina Mihuț)..........147

Capcanele gândului (Silvia Miler)...........149

Lumini și umbre (Victor Mitocaru).............151

În căutarea perlei (Mihaela Mocanu Gâlcă)........154

Vârstele poetei (Cecilia Moldovan).........156

Rămânerea în cuvânt (Ion Moraru)............158

Fericirea cu ochii trişti (Ştefan Moţei).............160

Epidermicele Ralucăi (Raluca Neagu).............162

Ultima lacrimă (Iulian Neculcea)...........165

Nemuritoarea poezie (Valentina-Zamfira Pagu)...........167

Străjerul cuvintelor (Cornel Paiu).............170

Nevoia de cântec (Tani Paraschiv)...........174

Şi totuşi… poezia (Teodora Pavăl)............177

Nevoia de evadare (Gabriela Pădureț)........179

Între eros și thanatos (Dan Petrușcă).........182

Omagiu mamei (Elena Plăcintă)..........185

Elogiu iubirii (Mărioara Popovici)........187

O iubire eșuată (Didina Postelnicu-Duca)......190

Furtuna din suflet (Georgiana Preda).........192

Enigma din final (Violeta Preda).............195

Calea către sine (Vasile George Puiu)..........198

Crucificarea întru poezie (Alexandra Răchiteanu).......201

Adevăratul debut (Mihaela-Violeta Savu).........204

Trepte ticăloșite (Maria Domnița Scutaru)........207

Zbenguieli poetice (Mălin Stan)........209

În căutarea sublimei clipe (Gelu Stanciu)...........212

Dublu debut (Pavlo Șovcaliuc).............215

Introspecții elevate (Cristina Ștefan)............217

Lumina din cuvânt (Valeriu Tănasă).............220

Poezia cifrelor (Ileana Sorinela Teodorescu).........223

Vâltoarea amintirilor (Ion Timaru)............225

Magia poetei jucăușe (Maria Ilinca Trifonescu).........228

Poezia ca „vis împlinit“ (Miruna Constantina Țuțuianu)........231

Toboșar al vremurilor noi (Constantin Veliche)........234

„Truditor la Statuia Tăcerii“ (Ioan-Petru Viziteu).......237

Lumea Gabrielei Firea (Gabriela Vrânceanu Firea).........240

În căutarea izvorului veșnic (Atena-Mariana Zară)...

......243

Nașterea Domnului

Și văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, și căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor,  I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă. Iar luând înștiințare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în țara lor. (Mt. 2,10-12)

Hristos S-a născut, slăviți-L! Trăiți din plin bucuria Crăciunului și dați slavă lui Dumnezeu că încă ne îngăduie! La mulți ani tuturor prietenilor acestui blog și tuturor celor cu sufletul curat!

Înainte Prăznuirea Nașterii Domnului

Străin e chipul sărbătorii, căci preaslăvit este cuvântul Nașterii. Astăzi legătura cea veche s-a dezlegat, adevărul a venit, viețuirea celor de sus pe pământ s-a sădit, îngerii cu oamenii împreună viețuiesc, oamenii cu îngerii fără de teamă vorbesc.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Crăciunul Scriitorilor la Avangarda XXII

Sâmbătă dimineaţa, 12 decembrie 2015, în sala Restaurantului Hotelului „Decebal” din Bacău, a avut loc ediţia din 2015 a  „Crăciunului  Scriitorilor”  la „Avangarda XXII”,  o manifestare   culturală   de   colinde,   datini   şi   obiceiuri   prilejuite   de  Marea   Sărbătoare   a Naşterii Domnului.

Evenimentul,  organizat de  Fundaţia   Culturală   „Georgeta   şi   Mircea  Cancicov”,  cu concursul Asociaţiei Culturale „Familia Lecca”, a reunit personalităţi ale culturii şi artelor băcăuane, reprezentanţi ai Administraţiei locale şi ai Cenaclului „Avangarda XXII”, între care îi amintim pe scriitorii Dan Iacob, Dumitru Alexandru, Mioara Băluţă, Tincuţa Horonceanu, Bernevic, Cristina  Stefan, Dumitru Brăneanu, Mara Paraschiv, Petre Isachi, Ioan Neacşu, Cornel   Paiu,   Daniel  Nicolescu,   Viorica   Băluţă,   Theodor   Calcan,   Cornel   Galben,   Liviu Chiscop, Vasile George Puiu, ziariştii Eugen Verman, Mihai Buznea şi  Ştefan Olteanu, care au citit din creaţia proprie şi au transmis urări de sfârşit de an. Întâlnirea a fost întregită de un original program de colinde şi datini de Crăciun, scriitorii,artiştii, oamenii de cultură şi invitaţii acestei ediţii fiind colindaţi de cunoscuta solistă MariaTătaru-Bodea,   de   pr.  Marian   Vătămănescu  şi  Ştefana   Radu,   precum   şi   de  Corala„ Episcopiei   Melchisedec   Ştefănescu”   a   Protopopiatului  Bacău,  dirijor:  pr.  Nicu   Gavriliu, Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” din Podu Turcului, dirijor: prof. Nicolae Popa, Corul  Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”, dirijor, prof.  Irina Negrea,  Corala„Filomelos” a Bisericii voievodale „Adormirea Maicii Domnului” din Borzeşti, dorijor, prof.Paula Cautiş, Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieţi”, comuna Solonţ, judeţul Bacău,instructor, pr.Irinel Cernat şi de Grupul Folk „Suflete senine”, condus de Liviu Neagu. Punctul forte al evenimentului l-a constituit decernarea Premiilor Anuale de Excelenţăale Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov“ şi ale Asociaţiei Culturale „Familia Lecca” pentru Promovarea Culturii.În ultima parte a întâlnirii a avut loc un  Te  Deum  în memoria  Eroilor Neamului, a patronilor   spirituali   ai   Fundaţiei   Culturale   „Georgeta   Mircea   Cancicov”,   precum   şi   a scriitorilor şi artiştilor „Avangardei XXII” trecuţi la cele veşnice (Ioan-Petru Viziteu, Ion Ghelu-Destelnica, Vasile   Sporici,  Octavian Voicu,   Ion Lupu, Anton  Ciobanu, Aurora Barcaru, Eugen Budău, Marin Cosmescu-Delasabar, Viorica Cocioiu, Ioan Iftimie, Dinu Apetrei, Florin Crăciunescu, Daniela Olariu, Paul Ţarălungă, Alexandru Ungureanu,Elena Baciu, Gelu Măgureanu, Ion Ilieş şi Elena Ungureanu).Moderatorul şi amfitrionul întâlnirii a fost poetul Victor Munteanu.

Spectacolul Cărții la Centrul Apostu

Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu” din Bacău a găzduit vineri seara o nouă excelentă manifestare din suita Spectacolul Cărții. De data aceasta protagonist a fost traducătorul Gheorghe Iorga, cunoscut tălmăcitor din persană, care a transpus în limba română două din capodoperele literaturii iraniene: Să dăm crezare începutului de anotimp rece de Forugh Farrokhzăd și Rubaiatede Omar Khayyăm.

Apărute la sfârșit de an, cele două volume au fost prezentate publicului de criticii literari Carmen Mihalache, Adrian Jicu, Constantin Dram și Vasile Spiridon, momentele literare fiind întregite de recitalurile de poezie ale actorilor Florina Găzdaru și Geo Popa, precum și de intermezzourile muzicale aparținând Cvartetului Fagotissimo. 

Ion Tudor Iovian la prima interpretare critică în volum

Miercuri, ora 17, la SIF Moldova, a avut loc lansarea volumului Lucidul anxios și retractil Ion Tudor Iovian de Grigore Codrescu (Editura Corgal Press, 2015). Noua carte a scriitorului băcăuan a fost prezentată de criticii literari Gheorghe Drăgan și Gheorghe Iorga, despre creația de până acum a autorului mai exprimându-și opiniile Petre Isachi, Traian Valeriu, Gheorghe Neagu, Cecilia Moldovan și editorul Cornel Galben. Momente aparte au oferit actorul Florin Zăncescu și poetul Ion Tudor Iovian, primul recitând trei dintre poemele acestuia, iar cel de al doilea, vădit incomodat de postura de autor comentat, a deslușit odiseea apariției cărții din punctul său de vedere. Întreaga dezbatere o veți putea urmări în următoarele zile pe site-ul Televiziunii Literare. 

Salvați Oamenii Timpului din Județul Bacău

În cadrul Campaniei OAMENII TIMPULUI au fost programate Galele Locale, evenimente care ar fi trebuit să aibă loc în reședințele Județelor Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui, precum și în orașele Chișinău și Cernăuți. Din motive obiective, independente de voința Asociației Revistei TIMPUL, organizatorul Campaniei, în Județul Bacău această gală nu va avea loc. Din păcate, proiectul nu și-a găsit ecoul nici la nivelul autorităților publice și nici în sectorul privat, astfel încât nominalizații din acest județ să fie onorați și la nivel local.

Organizatorii transmit un mesaj de felicitare pentru nominalizații din acest județ și îi asigură de prețuirea și respectul lor. Cei zece nominalizați în Campania OAMENII TIMPULUI din Județul Bacău sunt invitați să participe, alături de ceilalți nominalizați, la Gala Extraordinară de la Iași, ocazie cu care organizatorii vor face reverența care se cuvine și în fața domniilor lor.

Programul Campaniei nu va suferi alte modificări. Astfel, pe 1 decembrie va avea loc Gala Locală OAMENII TIMPULUI de la Chișinău, iar pe 12 decembrie Gala Extraordinară OAMENII TIMPULUI, la Iași.

După cum, probabil, v-ați dat seama, acesta este un comunicat al organizatorilor. Am dat peste el după ce doamna Rodica Lăzărescu, redactor-șef al revistei ProSaeculum (Vrancea), m-a rugat să-l votez pe Ioan Dănilă, „apărătorul cauzei și Casei Vasile Alecsandri”, intrat în competiția inițiată de ieșeni. L-am votat, bineînțeles, cu toată dragostea, ba i-am votat și pe ceilalți nominalizați din Bacău, pe care i-am descoperit accesând oameniitimpului.ro  

Din păcate, se pare că băcăuanii nu prea au habar de această frumoasă inițiativă, așa că reprezentanții noștri aleși de juriul de nominalizare nu stau, cu mici excepții, prea grozav în clasamentul general. Astfel, dintre cei 8 reprezentanți selectați din județele Moldovei la fiecare categorie, doar Cristian Postolache (sănătate) și Corneliu Stoica (memorie și istorie) se află pe primul loc, cu 8852 și, respectiv, 6015 de voturi, ceilalți fiind, în marea lor majoritate în a doua parte a clasamentului: 3 (ioan Dănilă - 2051; Anca Sigartău - 1933), 4 (Ioan Vlăduț Nuțu - 806), 5 (Gabriela Achihăi - 1858), 6 (Sorin Zlat - 817; Iulian Tănase - 564; Mihai Tălmaciu - 401) și 8 (Severin Brunhuber - 529). 

Cum toți au o biografie impresionantă, dați-le votul și salvați onoarea județului! O puteți face zilnic, votând fiecare nominalizat în parte, până pe 12 decembrie. 

Să se știe!

CREDEŢI-MĂ CĂ NU AM VRUT SĂ TRANSMIT ACEST MESAJ, DAR VĂZÂND AZI TRANSMISIA DE LA ORA 18 LA TELEVIZOR, UNDE CONAŢIONALII NOŞTRI DIN COVASNA CONSIDERĂ ZIUA DE 1 DECEMBRIE CA O ZI DE DOLIU ŞI ABORDEAZĂ DRAPELELE NEGRE PE STRĂZI

 

M-AM HOTĂRÂT!

SĂ  SE  ŞTIE!

 

1 Decembrie s-a împlinit prin voia Domnului, dar nu ne-a picat din cer!

Ungaria Mare nu a existat! 

Să afle şi TOKES !

Da, istoric aşa este!

Este scornită de minţile înfierbântate care confundă realitatea cu visurile deşarte de mărire!

Ungaria aşa zis Mare a fost un artificiu administrativ, o găselniţă birocratică, a unui funcţionar oarecare, numit Buest, decizie luată în 1867, de azi pe mâine, într-un birou, în urma unor intrigi şi aranjamente de culise.

Ungaria aşa zis Mare nu a fost o realitate istorică, împlinită printr-un eveniment de anvergură.
          Nici vorbă să se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea României Mari, proces care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de români! 

Prin jertfă se consolidează tot ce este trainic în istorie.
         Unde este jertfa ungurească la 1867?!  

Unde a fost jertfa ungurească atunci când, după un veac şi jumătate de ocupaţie turcească totală, Budapesta este eliberată de armatele imperiale austriece? 

Să le aducem aminte celor care calomniază România cu atâta pasiune, faptul ruşinos, penibil, jenant, de care ne-am ferit să facem caz, că în armata care i-a alungat pe otomani din Budapesta şi din Ungaria, nu a existat niciun combatant ungur! 

Repet: când turcii, care transformaseră Ungaria în paşalâc, au fost alungaţi de armatele unei puteri europene, creştine, în acea armată nu a fost niciun ungur care să fi ridicat sabia pentru gloria, liberatea sau demnitatea maghiară! Nici unul! La fel cum, în cele aproape două secole de ocupaţie turcească, nu s-a înregistrat niciun moment de rezistenţă, de opoziţie ungurească la ocupaţia musulmană. 

Nota bene: principatul medieval ungar, creaţie a Bisericii Catolice, nu a avut o omogenitate etnică comparabilă cu a principatelor româneşti, între care includ şi Transilvania.

Nu întâmplător regii Ungariei de origine maghiară îi numeri pe degete, într-o jumătate de mileniu!  Asta până la Mohaci, în 1527, când statul ungar dispare.

Dispare Ungaria, dar nu şi Transilvania, care continuă să existe!

De ce nu dispare şi principatul Transilvania odată cu Ungaria, la 1527?  

Simplu de ce: pentru toată lumea, pentru toate cancelariile din acea vreme, Ungaria şi Transilvania erau lucruri diferite, entităţi complet separate, care nu puteau fi gândite împreună!

Dimpotrivă, în linii mari, Transilvania se afla în aceeaşi situaţie cu Moldova şi Ţara Românească, fiind toate trei părtaşe în mod firesc la aceeaşi istorie, la acelaşi model de organizare politică. 

Insistenţa cu care ne atacă detractorii maghiari ne obligă la gestul cel mai firesc: comparaţia între cel calomniat şi calomniator!  Foarte uşor şi la îndemâna oricui este să constate că oportunismul şi lipsa de demnitate este mult mai prezentă la liderii maghiari, decât la cei care ne-au condus şi reprezentat pe noi! 

S-o spunem pe şleau şi pe înţelesul omului de rând: momentele în care să-ţi fie ruşine de tine că eşti maghiar sunt mult mai numeroase şi mai jenante decât cele care i-ar îndreptăţi cât de cât pe români să trăiască acest sentiment dureros. 

Nu mai intrăm acum în detalii, dar aceste detalii de urgenţă trebuie adunate de istoricii specialişti şi puse pe tapet, căci numai aşa vom închide gura celor care şi-au făcut o meserie din a calomnia tot ce este românesc!

Ţinem totuşi să punem o întrebare pentru bravii noştri detractori maghiari, mai activi ca de obicei în preajma zilei de 1 Decembrie:  Câţi sunt românii care au făcut istorie pentru Budapesta, şi câţi sunt maghiarii care au marcat istoria pentru români? Câţi sunt românii al căror nume a fost maghiarizat şi se fălesc azi cu ei toţi maghiarii, şi câţi sunt maghiarii cu nume românizat?.

Să mi se ierte simplicitatea, approape penibilă, a demersului pe care îl propun!  Dar nu avem încotro şi trebuie să ne coborâm la nivelul cerebral al celor care ne agresează, agasanţi şi insistenţi cu orice ocazie!

Să vorbim aşadar pe înţelesul minţii lor, împuţinată de ură şi năluciri deşarte!

Avem nevoie, zic, de aceste două liste, riguros alcătuite, ca să le facem publice şi să tranşăm o dată şi pentru totdeauna disputa artificială, nefirească, la care suntem obligaţi să participăm, oricât de neserioasă ni se pare nouă, românilor.

Pentru cei ce vor face această operaţiune, de listare a românilor care împodobesc Pantheonul unguresc, le recomandăm să verifice situaţia din satul Buia, unde s-au născut cei doi mari matematicieni Farkas şi Janos Bolyai.

Am prieten un istoric din Sibiu, care mi-a demonstrat că tatăl, Farkas din Buia, scris Bolyai, era român, că tot satul Buia era românesc pe la 1800, iar numele de botez Farkas, adică Lupu, este un binecunoscut nume de botez tipic românesc, larg răspândit la românii din Ardeal, din Maramureş!

Din păcate acel coleg se teme pentru persoana lui şi pentru familie să-şi susţină ipoteza, adevărul!

Să-l ajutăm noi, dacă nu pe domnul istoric, atunci măcar pe domnul Adevăr să iasă în lume teafăr, întreg, nemăsluit!

Acelaşi exerciţiu nu ar strica să-l facem şi cu ceilalţi vecini, întrebându-ne câţi ucrainieni, ruşi, bulgari, sârbi sau greci au scris pagini de istorie românească, şi câţi români i-au fericit pe vecinii noştri şi ar binemerita nu numai un cuvânt de recunoştinţă din partea acestora. Dar ar merita ca în toate aceste ţări, în Grecia, în Bulgaria, în Serbia, în Ucraina, în Ungaria, să înceteze prigoana împotriva celor ce simt româneşte şi se consideră români!

Oare cât vom mai tolera persecutarea şi marginalizarea românilor fără a face auzit măcar protestul nostru, al românilor din România, care nu riscăm nimic demascând neruşinarea guvernanţilor vecini, a guvernanţilor noştri, complet surzi la suferinţa românilor din ţările vecine?!

Pentru acei unguri care nu mai ostenesc blamându-i pe români în toate felurile, să le reamintim: la Trianon, în 1920, s-a decis crearea statului Ungaria!

Budapesta nu mai fusese capitala unui stat adevărat, suveran, încă din 1527, după dezastrul de la Mohaci. Abia după 400 de ani, la Trianon, a apărut din nou un stat ungar. De data asta, pentru prima oară în istoria lor, ungurii erau majoritari în propria ţară. Iar statul ungar era, pentru prima oară, un stat naţional! Comunitatea internaţională le-a făcut ungurilor acest dar, iar ei, maghiarii, consideră că atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor!

Care e logica acestor resentimente?

Cum puteţi deplânge la nesfârşit dispariţia graniţelor care aparţineau altora, adică habsburgilor?! Nicidecum maghiarimii! Nu vă deranjează ridicolul situaţiei?!

Până la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea şi administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon, ungurii s-au trezit fără stăpân, liberi să se guverneze cum vor! Şi ştiţi dumneavoastră, fraţi maghiari, care a fost prima iniţiativă a politicienilor dumneavoastră de atunci, a liderilor de la Budapesta?

Care a fost primul lor gând de autoguvernare maghiară, suverană şi independentă pentru prima oară după 400 de ani?

Nu ştiţi, căci este tare jenant ce a decis, de capul ei, clasa politică din Ungaria!

Au decis să trimită şi au şi trimis la Bucureşti o delegaţie, de trei conţi maghiari, care i-au propus regelui Ferdinand şi lui Ionel Brătianu ca Ungaria să se lipească la România, într-un stat dualist, după modelul dualismului austro-ungar instituit în 1867!. Nici mai mult, nici mai puţin!

Aşadar instituirea unui dualism româno-ungar a fost proiectul politic cel mai dorit, speranţa cea mare a politicienilor maghiari!.

Lipsiţi de exerciţiul guvernării, al libertăţii, fruntaşilor unguri le-a fost teamă de riscurile şi provocările la care te supune suveranitatea.

S-au simţit singuri şi neajutoraţi, neasistaţi! Nu ştiau încotro s-o apuce!

Cam la fel cum au reacţionat ţiganii noştri când au fost eliberaţi din aşa zisa robie: s-au trezit şi ei dintr-odată neasistaţi şi s-au întors pe capul boierului român să afle cu ce l-au supărat şi să ceară să rămână mai departe sub pulpana sa!

Unde era dispreţul politicienilor maghiari faţă de tot ce este românesc atunci când au venit la Bucureşti cu căciula în mână cerşindu-ne întovărăşirea?!

Unde era dorul de libertate şi neatârnare care animă, se zice, întreaga istorie a cavalerilor maghiari?!.

Prin ce impuneau românii în faţa vecinilor maghiari?

Prin faptul evident că în această parte a Europei, a lumii, statul cel mai vechi şi mai stabil, cu o continuitate neîntreruptă de peste 600 de ani, era statul român.

Nici în toată Europa nu găseşti multe popoare care s-au învrednicit de o asemena performanţă politică!

Semn de cuminţenie şi de înţelepciune atât la nivelul domnilor, cât şi la nivelul omului de rând de la talpa Ţării!

Nu întâmplător românii se numără şi printre cele numai câteva popoare din Europa care au fost în stare să elaboreze un cod juridic propriu, vestitul Jus Valachicum.

Da, oameni buni, aşa s-au petrecut lucrurile după Trianon!

A fost un moment jenant pentru bieţii unguri, iar guvernanţii şi mai apoi istoricii români, ca nişte veritabili domni, ca nişte adevăraţi boieri, ca nişte buni vecini, ca nişte oameni adevăraţi, ne-am abţinut să-l popularizăm, să-l mediatizăm şi să-l comentăm!

Să facem caz, ori, ferit-a Sfântul, să facem haz! Căci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil ne-prietenilor noştri! Şi poate că aşa ar trebui să procedăm şi în continuare! Să facem uitate asemenea momente de slăbiciune ale Celuilalt!

          Din păcate, abnegaţia ungurească sistematică, instituţionalizată, de a lovi şi calomnia tot ce este românesc, ne obligă să părăsim îndătinata noastră atitudine de a-i lăsa pe neprieteni în plata Domnului.

          Bunătatea noastră şi bunul nostru simţ sunt considerate slăbiciune, prostie chiar!

          E timpul ca această impertinenţă să capete răspunsul cuvenit, iar cei fără ruşine să fie obrăzniciţi şi puşi cu nasul la perete, să nu şi-l mai ridice aşa de sus fără niciun temei!   

          Dacă nu se găsesc maghiarii de bun simţ care să-i tragă de mânecă pe conaţionalii lor mai zănateci sau nu îndrăznesc, să ne ocupăm noi, românii, de această trebuşoară!

          Şi s-o facem de data asta temeinic, cu sistemă!

          Avem nevoie, aşadar, de o strategie bine pusă la punct prin care să contracarăm eforturile sistematice ale celor care, cu fel şi fel de minciuni, ne calomniază şi ne sabotează cu orice ocazie!

          Noi nu avem nevoie de minciuni, de alte calomnii ca să le răspundem, ci avem de partea noastră adevărul şi nu mai putem întârzia cu punerea în funcţiune a acestei arme teribile: ADEVĂRUL!

          Şi adevărul este de partea noastră în cele mai multe cazuri!

          Numai detractorii noştri au motive să se teamă de adevăr!

          Ceea ce înseamnă că îl avem de partea noastră şi pe bunul Dumnezeu, care este, în fapt, alt nume al adevărului.

          Numai că trebuie să avem grijă mare: Dumnezeu, oricât ne-ar iubi, nu ne bagă şi în traistă!. Ne-a iubit Dumnezeu atunci, la Alba Iulia, şi a vegheat Sfântul Duh la opera care se finaliza în acea zi de neuitat. Dar acel final fericit se împlinea prin fapte de vitejie şi de dăruire apostolică a cărturarilor noştri, şi datorită jertfei româneşti din acei ani teribili ai Marelui Război.

          1 Decembrie s-a împlinit prin voia Domnului, dar nu ne-a picat din cer!

          Tuturor românilor aşadar, pentru fiecare român în parte şi pentru întreg Neamul nostru cel românesc, inima şi fruntea sus! Avem de ce! La Mulţi Ani Frumoşi! 

Prof. univ. dr. ION COJA

 

Apropos, ştiţi cum a chemat-o pe mama lui Matei Corvin?  (rege al Ungariei timp de 32 de ani - 1458-1490 - fiul lui Iancu de Hunedoara).Elisabeta Sălăjan!

 

RUGĂCIUNEA DE LA ALBA IULIA

1 DECEMBRIE 1918

 

„Doamne Dumnezeule al părinţilor noştri, carele ai călcat moartea şi pe diavol l-ai surpat, şi ai dăruit viaţă poporului Tău Românesc, revarsă pacea şi binecuvântarea Ta cerească asupra miilor nenumărate care cu buzele tremurânde îşi împreună azi rugămintea în faţa Altarului Tău – în cetatea marelui MIHAI VITEAZUL – şi pentru suferinţele şi umilirile de veacuri, încununează-l azi cu darul Preasfântului Tău duh, ca într-o mână şi într-o suflare, să fie toţii fiii Lui la acelaşi gând, rupând pentru vecie lanţurile iobăgiei şi ale întunericului.

Cutremură Doamne, cenuşa mucenicilor de ieri şi alaltăieri – şi din moaştele lor sfinte aprinde focul dragostei în inimile tuturora. Şi lacrimile orfanilor şi maicilor îndurerate, fă cu puterea Ta să se prefacă toate în stele de bucurie pe tăria cerului, sub care azi neamul Românesc de la patru vânturi, cu genunchii plecaţi îţi jură din nou credinţă părinţilor noştri!”

Primul lustru

În urmă cu 5 ani, Memoria clipei își lua zborul spre cititori cu oarece avânt, numai că, în timp, plafonul a coborât din ce în ce mai jos, concomitent cu entuziasmul editorului. Resuscitat anul acesta, după ce în 2014 a fost în pragul prăbușirii definitive, blogul de față se încăpățânează să trăiască, puținii lui cititori fiind, încă din start, motorul ce îl țin în viață. La împlinirea unui lustru de la prima postare, nu pot decât să le mulțumesc și să le promit că în următoarea etapă voi fi ceva mai activ, aducând în prim-plan măcar o parte dintre gândurile ce mă frământă zi de zi.

Toate cele bune și La mulți ani! de Ziua Națională a României.

COMUNICAT DE PRESÃ

 Sâmbãtã, 3 octombrie 2015, Asociaṭia “Clubul EXPRESIA IDEII”, Oneṣti, judeṭul Bacãu, a iniṭiat ṣi desfãṣurat la Oituz, judeṭul Bacãu, o serie de activitãṭi incluse în proiectul “Tradiṭii ṣi continuitate în comuna Oituz, judeṭul Bacãu”.  Realizat în colaborare cu Primãria Oituz, Şcoala Gimnazialã Oituz ṣi Parohia “Sfinṭii Împãraṭi Constantin ṣi Elena” Grozeṣti, proiectul a fost dedicat Zilei Mondiale a Educaṭiei (5 octombrie) ṣi a constat în: program muzical-artistic (în care s-au remarcat corul tradiṭional al comunei Oituz îndrumat de profesorul Gheorghe Oprea), o dublã lansare de carte (volumul de versuri “Darul iubirii”, autor Constanṭa Caitãr Ghioldum, Editura Karta.ro, 2015 ṣi antologia literarã “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2015), o Sesiune de comunicãri ṣtiinṭifice cu titlul “Tradiṭii ṣi continuitate în comuna Oituz, judeṭul Bacãu” ṣi o vizitã la Casa tradiṭionalã Gheorghe Gr. Caitãr din Oituz. Activitãṭile proiectului au fost moderate de cãtre profesor Mariana Bendou, Preṣedintele Asociaṭiei “Clubul EXPRESIA IDEII”. Programul a debutat cu o scurtã slujbã de binecuvantare rostitã de preotul paroh Simion Purice împreunã cu ceilalṭi slujitori bisericeṣti invitaṭi la eveniment: preotul Bogdan Piṣtea, preotul Ilarion Mâṭã (biserica Hârja) ṣi preotul Gheorghe Pânzaru (biserica din Caraclãu). Profesorul Gheorghe Oprea, în calitate de reprezentant al Primãriei Oituz, a rostit un cuvânt de bun venit fãcând referire ṣi la poziṭia ṣi potentialul istoric ṣi cultural deosebit al comunei. În cadrul Sesiunii de Comunicãri ṣtiinṭifice, demne de remarcat au fost, mai ales, lucrãrile prezentate de Dr. Ioan Vasiliu, Directorul Muzeului Municipal de Istorie Oneṣti (despre istoria ṣi etnografia comunei Oituz), inginer Corneliu Cristea, Preṣedinte al Asociaṭiei “Cultul Eroilor-Regina Maria”, Filiala Oneṣti (file de istorie localã), inginer Gheorghe Bogza (despre deṭinuṭii politici oituzeni din lagãrele ṣi închisorile comuniste), prof. Ştefan Epure (impresii ṣi amintiri personale), etc. Despre antologia “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, a vorbit foarte frumos doamna profesor de limba ṣi literatura românã Raluca Gîdioi Cãlinescu, de la Colegiul Tehnic “Gh. Asachi”, Oneṣti iar unul dintre elevii domniei sale, de la acelaṣi liceu, a recitat câteva versuri. Deoarece Sesiunea de Comunicãri a avut în vedere ṣi o a doua secṭiune dedicatã Educaṭiei ṣi Educatorului, au existat ṣi cadre didactice care ṣi-au spus, din acest punct de vedere cuvântul. Cele mai interesante comunicãri vor fi publicate într-un numãr special al Revistei “EXPRESIA IDEII”, dedicat evenimentului. La Casa tradiṭionalã Gheorghe Gr. Caitãr, oaspeṭii au fost întâmpinaṭi de cãtre fiica acestuia, educatoarea Constanṭa Caitãr Ghioldum, care, pe lângã valoroasele exponate ṣi colecṭiile personale, a prezentat ṣi arborele genealogic al familiei Caitãr cu bine documentate referiri istorice. Minunatul tablou al acestor activitãṭi a fost completat ṣi de un soare vesel care a dat un plus de strãlucire ṣi cãldurã evenimentului…

Festivalul Național de Creație „Vrancea literară” și-a desemnat câștigătorii

Festivitatea de premiere a Festivalului Național de Creație ”Vrancea literară” va avea loc duminică, 27 septembrie 2015, orele 11, la Panciu, „prin grija deosebită pentru Cultură a primarului Iulian Nica“, după cum transmit organizatorii. Culiță Ioan Uşurelu, organizatorul acestei acțiuni culturale de prestigiu şi redactor șef al revistei ”Salonul literar”, va înmâna diplomele și premiile (în cărți) după cum urmează:

CARTEA ANULUI 2015:
ROMANUL ”FÂȘII DE RUȘINE”, de CRISTIAN FULAȘ-BUCUREȘTI

    „Ca și în alți ani, la Secțiunea POEZIE am avut un număr impresionant de participanți (peste o sută). Ca urmare a acestei participări entuziaste a unor poeți de certă valoare, am fost nevoiți să acordăm mai multe premii II și III“.
*Premiul special al juriului: Cartea florilor - The Book of Flowers - Mariana Pândaru-Deva;
*Premiul I: „Era să cred“… - Virgil Ursu Munceleanu-Panciu;
*Premiul II: ”Evadat din carcera nopții ” - Mircea Bostan-Roman;
*Premiul II - ”Cununa de flăcări ”- Victoria Milescu-București;
*Premiul II: ”Târziu în cuvinte” - Ioan Vasiu-Timișoara;
*Premiul II: ”Viespea cu ochi de argint ”- Nina Viciriuc-Botoșani;
*Premiul II: ”Tatuaj de melancolie”- Cornelia Ionescu Ciurumelea- Râmnicu Sărat;
*Premiul III: ”Transcrierea fonetică a iubirii” - Luminița Zaharia-București;
*Premiul III: ”Adevăruri mari scrise cu litere mici ”- Mihai Vintilă-Brăila;
*Premiul ”Dumitru Pricop”: ”Insomniile bufniței”- Mihaela Aionesei-Târgu Secuiesc-Covasna;
*Premiul III: ”Pasăre în devenire”- Maria Cernegura- București;
*Premiul III: „Templul retinei” - Geta Stan Palade;
*Premiul „ Ion Panait”- ”Umbre pe scrisori”- Filoteea Barbu Stoian;
*Premiul „ Ion Panait” - „Colecționarul de Iluzii” - Ion Moraru-Onești.

A)POEZIE ȘI PROZĂ PENTRU COPII
*Premiul I: ”Hai să ne jucăm de-a rima!”- Geo Galetaru-Dudeștii Noi-Timiș;
*Premiul II: „Pădurea pierdută în fluier”- Victor Stan-Piatra Neamț

B)POEZIA RELIGIOASĂ
*Premiul Special: ”Smerită cugetare”- Mircea Constantin Jurebie-Bacău;

C)POEZIA CU FORMĂ FIXĂ:
*Premiul I: ”Cafeneaua rondelelor”- Gheorghe Suchoverschi – Focșani;
*Premiul Special al Juriului: ”Sonete cu fete morgana”- Petrache Plopeanu - Focșani;

D) EPIGRAMĂ: *Premiul I: ”Desculți pe miriște”- Vasile Larco-Iași;
*Premiul II: ”Sub tensiunea echilibrului”-Ioan Zaharia-Iași

E) *Premiul Special (Post Mortem):
”Cu Diogene” -Valeriu Drumeș-Timișoara

PROZĂ

ROMANUL
*Premiul I: ”Văzătorul” - Carmelia Leonte - Iași;
*Premiul Special al Juriului: ”Măștile exilului”-
C-tin Arcu-București;
*Premiul II- ”În mâna destinului” - Olguța Luncașu Trifan-Iași;
*Premiul II: ”Zarva-Larva(Fuduliile mele mintale din Cealaltă parte a vieții)”- C-tin T. Ciubotaru- Roșiorii de Vede;
*Premiul ”Duiliu Zamfirescu” - ”Umbra în uniformă”-Dumitru Dănăilă-Buzău;
*Premiul III: ”Marcela” - Daniel Luca-Chișoda- Timiș
*Premiul III: ”Furtună în liniștea gândului”-Emil Simion-Suceava;

PROZA SCURTĂ
*Premiul I: ”A unsprezecea poruncă”- Florentina Loredana Dalian-Slobozia;
*Premiul II: ”Întâmplări din vremea loviluției”-Ionel Moni Constantin-Focșani;
Premiul III: ”Călătoria”- Decebal Alexandru Seul-Suceava.

TABLETA:
*Premiul I: ”Durerea mea numără 33… - Livia Ciupercă-Iași

ESEU
* Premiul Special al Juriului: – „Cum să scriu un eseu”- Vasile Anton Ieșeanu
Premiul I: ”DonQuijotisme AntropoLexice”(Fals tratat de antropologie) - Mircea Băduț-București;

CRITICĂ LITERARĂ
*Premiul I: ”Prezențe în Agora Literară” - Ștefan Teodor Cabel- Buzău;
*Premiul Special al Juriului: ”Alergând după o himeră”-Tudor Cicu-Buzău;
*Premiul II: „Dreptul la subiectivitate”- Daniel Nicolescu-Bacău;
*Premiul III:”Cu afecțiune cronică” - Maria Nițu-Timișoara

REPORTAJ
*Premiul I: ”Acasă , la Fănuș”- Vergil Matei-Brăila;
*Premiul II: ”Prinți fără blazon”- Nicolae Pătruț-Arad

JURNAL
*Premiul Special al Juriului: ”Primul prag” - Cornel Galben-Bacău

AFORISME
*Premiul Special al Juriului: ”Entre les griffes du Rire” - Vasile Ghica- Tecuci;
*Premiul I: ”Îngândurări”(Dicționar de aforisme) - Nicolae Petrescu-Redi-Ploiești

TEATRU
*Premiul I: ”Crima de la Intorsura Buzăului”- Aneta Pioara”-Râmnicu-Sărat;
*Premiul II: ”Căderea turnurilor Eiffel” –Dumitru Băluță-Brașov

MONOGRAFII
*Premiul I: ”Brâncuși și reveriile materiei” - Lucian Gruia-București;
*Premiul Special al Juriului : ”Luca Pițu - cap limpede la devălmășiile cetății” - Ionel Necula –Tecuci;
Premiul II: ”Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu-Dumitrache Velisar” - Mariana Velisar-Codrescu

LITERATURA EXILULUI:
POEZIE:
*Premiul Special al Juriului : ”Durerea românească” –Valeriu Cercel-Canada-Hamilton
ROMAN:
*Premiul Special al Juriului: ”Cireșe amare” - Liliana Angheluță Nechita-
Italia-Roma

    „La câteva secțiuni nu există premiile II, III și mențiuni deoarece am considerat că unele volume nu corespund exigențelor festivalului. Prin urmare, nu le-am introdus în concurs.Vă așteptăm duminică, 27 septembrie 2015, la Liceul ”Ioan Slavici” din Panciu-Vrancea, ora 11, la festivitatea lansării cărților ”Pași în exil” și ”Aproape unul”, scrise de Mariana Rogoz Stratulat din Panciu. În partea a doua a programului, vor fi premiați scriitori înscriși cu volume în Festivalul Național de Creație ”Vrancea literar㔓, mai transmit organizatorii.

Concursului Naţional de poezie,

debut în volum,

„Aurel Dumitraşcu”, ediţia 2015

          Organizat de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi revista de cultură, arte & atitudine „Conta”, în anul în care se împlinesc 25 de ani de la moartea poetului (16 septembrie) şi 60 de ani de la naştere (21 noiembrie), Concursul Naţional de poezie, debut în volum, „Aurel Dumitraşcu” şi-a desemnat cîştigătorul. Juriul format din scriitorii Vasile Spiridon (preşedinte), Liviu Ioan Stoiciu, Emil Nicolae, Adrian G. Romila, Nicolae Sava, Vlad A. Gheorghiu şi Adrian Alui Gheorghe (iniţiator şi coordonator al proiectului), membri ai redacţiei revistei „Conta”, luînd în discuţie manuscrisele prezentate în concurs, semnate de Ioan Bodiu (Ploieşti), Cristina Mihaela Botîlcă (Gruiu, Ilfov), Ana Donţu (Sibiu), Tănase N. Grosu (Pseudonim: Th. Grossman; Bucureşti), Macrina Viorica Lazăr (Topliţa/ Harghita), Valeria Matciac (Republica Moldova, Chişinău), Alexandru Povarnă (Bucureşti), Carla Francesca Schoppel (Braşov), Alexandru Strâmbu (Bucureşti) şi Andreea Voicu (Moreni, Dâmboviţa) a decis să acorde premiul „Aurel Dumitraşcu” manuscrisului cu titlul „Cadrul 25”, semnat de Ana Donţu (Sibiu). Manuscrisul premiat va fi tipărit la o editură care promovează, cu precădere, poezia debutanţilor şi va fi lansat la Piatra Neamţ în cursul lunii noiembrie.

          La primele zece ediţii ale concursului, care s-a desfăşurat la Neamţ în perioada 1994 – 2003, au fost premiaţi şi au debutat Florin Oancea (Sibiu) si Vasile Baghiu (Piatra Neamt) în 1994; Mihai Ignat (Braşov) în 1995; Ana Maria Zlăvog (Iaşi) în 1996; Cristian Galeriu (Bucureşti) în 1997; Sorin Gherguţ (Bucureşti) în 1998; Daniel Moşoiu (Cluj Napoca) şi Constantin Virgil Bănescu (Tîrgovişte) în 1999; Cătălin Chelaru (Iaşi) în anul 2000; Elena Vlădăreanu (Bucureşti) în anul 2001; Dan Coman (Bistriţa Năsăud) în anul 2002; Mihai Curtean (Sibiu) în anul 2003.

           Concursul a fost întrerupt după ce trei ediţii, consecutiv, organizatorii şi juriul nu şi-au dat acordul pentru a premia şi publica volume care nu se suţineau valoric, după excelenta serie de autori debutaţi în acest context. Din juriu au făcut parte, la primele zece ediţii, între alţii, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Liviu Ioan Stoiciu, Radu Săplăcan, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon.

          Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Rep. Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste literare (Echinox, Corpul T, Hyperion) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES.

           Adrian Alui Gheorghe, iniţiator al proiectului: „Dacă avem un cîştigător al acestei ediţii, trebuie să recunoaştem că demersul nostru a fost unul reuşit. Sunt un susţinător al poeziei tinere şi mă bucură orice sunet original, proaspăt. Poezia este acea energie interioară a unei limbi, a unei culturi care îi dă vigoarea de moment. Au fost, în concurs şi alte voci notabile, care vor reuşi în final dacă vor avea puterea să depăşească primele niveluri de comunicare, dacă vor intra în dialog cu poeticile actuale. Mizez, de exemplu şi pe poezia foarte tinerei autoare Andreea Voicu, cu un manuscris aproape de debut. Voi urmări, fireşte şi evoluţiile celorlalţi. Manuscrisul semnat de Ana Donţu ne-a convins pe toţi că avem de a face cu un poet format, aşteptăm confirmarea criticii literare, a cititorilor. Acest concurs este, în orice caz, cel mai frumos mod de a-l omagia pe Aurel Dumitraşcu, un poet optzecist care s-a risipit pe sine pentru ca poezia să aibă prezent şi orizont.”

Remember

Alexandru Artimon

(N. 14 septembrie 1938, în Coşula, judeţul Botoşani - m. 8 septembrie 2008, la Bacău)

            S-au scurs deja 7 ani de la trecerea la cele veșnice a istoricului și arheologului, momentul urmând a fi comemorat sâmbătă dimineața, începând de la ora 10, la Cimitirul Sărata. Pentru cei care l-au cunoscut, dar și pentru cititorii noștri, se cuvine să rememorăm câteva aspecte din viața sa, întrucât prea furați de griji uităm repede pe cine am avut în preajmă.

            Este fiul agricultoarei Domnica (n. Ivanov) şi al comerciantului Ion Artimon. A copilărit în localitatea natală, începându-şi studiile la Şcoala Primară Coşula (1945-1949) şi continuându-le la Şcoala Generală din Botoşani (1949-1952) şi la vestitul Liceu „August Treboiu Laurian“ (în prezent, Colegiu Naţional, 1952-1955). Fascinat de numeroasele personalităţi ivite în spaţiul botoşănean şi de bogata istorie a locului, a decis să se îndrepte, după un scurt stagiu ca profesor suplinitor la Şcoala Generală Cristeşti, judeţul Botoşani (1955-1958), către Facultatea de Istorie-Filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, fiind în perioada 1958-1963 student al Secţiei istorie universală. După obţinerea licenţei a fost repartizat la Muzeul de Istorie din Târgu Neamţ (1963-1967), instituţie pe care a condus-o încă de la început, în calitate de director, îmbogăţindu-i colecţiile în urma cercetărilor arheologice efectuate pe şantierele de la Cetatea Neamţului, Ocea, Războieni, Ghindăoani şi Petricani. Transferat, ca şef de secţie, la Muzeul de Istorie din Suceava, a continuat investigaţiile arheologice şi în fosta Cetate de Scaun a Moldovei, făcând săpături la Suceava, Volovăţ, Mănăstirile Putna şi Slatina ori aducându-şi contribuţia la organizarea unor manifestări ştiinţifice iniţiate de instituţia muzeală suceveană. Începând cu anul 1969 a devenit unul dintre oamenii de bază ai Muzeului Judeţean de Istorie din Bacău (actualul Complex Muzeal „Iulian Antonescu“), lucrând o perioadă ca muzeograf principal, apoi ca şef de secţie, iar din anul 1992 ca director adjunct al instituţiei, funcţie pe care a păstrat-o până la pensionare, în 2001. Preocupat îndeosebi de epoca medievală, a fost animatorul principal al şantierelor arheologice de la Curtea Domnească din Bacău, de la Budeşti-Plopana, Cleja, Drăgeşti-Tătăreşti, Fărăoani, Fântânele, Gutinaş, Mănăstirea Caşin, Onceşti, Oneşti, Oprişeşti-Răchitoasa, Rădeana, Sascut şi Târgu Trotuş, dar şi de la Adjudu-Vechi, în judeţul Vrancea. Rodul acestei munci laborioase, soldată cu mai multe descoperiri importante pentru buna cunoaştere a istoriei din zona Moldovei, a fost valorificat în cadrul sesiunilor ştiinţifice organizate de filialele Arhivelor Naţionale, instituţiile muzeale şi de cercetare din întreaga ţară, în peste 80 de studii, articole şi note publicate în reviste de specialitate (Analele Brăilei, AMCS, Arheologia medievală, Carpica, Revista muzeelor şi monumentelor, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Studia antiqua et archeologica, Studii şi comunicări, Zargidava ş.a.), precum şi în mai bine de 150 de recenzii, prezentări de carte, note şi articole apărute în alte publicaţii (Ateneu, Buletin Cultural Băcăuan, Orizonturi Noi, Sinteze, Steagul roşu, Vitraliu) ori difuzate la posturile de radio şi televiziune băcăuane şi naţionale. Dintre ele amintim doar Câteva consideraţii asupra tezaurului monetar de la Cetatea Neamţului (sec. al XVII-lea) – 1968, Un mic tezaur de denari romani imperiali descoperit la Ghindăoani (judeţul Neamţ) – 1968, Bisericile de piatră de la Sfântul Dumitru din Suceava (1969), Un tezaur monetar de aur din secolele XVI-XVII descoperit în comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău (1980), Câteva consideraţii istorico-arheologice asupra bisericii din secolul al XIV-lea descoperită la Volovăţ (1981), Contribuţii arheologice la istoria oraşului Bacău (1981), Oraşul de reşedinţă şi zona sa înconjurătoare din Moldova şi Ţara Românească (1986), Noi contribuţii arheologice privind Curtea Domnească din Bacău (1986-1987), Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească - Bacău (1987), Consideraţii istorico-arheologice privind geneza şi evoluţia oraşelor medievale din sud-vestul Moldovei (1993), care reflectă contribuţiile sale cele mai importante în domeniul istoriografiei. La acestea se adaugă câteva volume semnate ca autor sau coautor, începând cu studiul Curtea domnească şi Biserica Precista din Bacău (în colaborare cu Pr. Constantin Mardare, Bacău, 1991), continuând cu Bacău: Reşedinţa voievodală (în tandem cu Ioan Mitrea, Muzeul Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu“, Bacău, 1996), Judeţul Bacău – monografie (colaborator, Bacău, 1996), Civilizaţia medievală urbană din secolele XIV-XVII (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud) - Editura Documentis (Iaşi, 1998), Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVII. Geneză şi evoluţie (Editura Corgal Press, Bacău, 2003), Ştefan cel Mare şi Sfânt în memoria băcăuanilor (coeditor, cu Ioan Mitrea, şi coautor, Editura Conexiuni, Bacău, 2004), Enciclopedia judeţului Bacău (coautor, Editura Agora, Bacău, 2004) şi încheind cu Istoria Târgului Trotuş din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire din 1918 (împreună cu Petre Bogdan, Editura Corgal Press, 2008). Cu profesorul Dumitru Ficuţă a realizat, de asemenea, filmul documentar Bacăul în vremea lui Ştefan cel Mare. Sub conducerea profesorului universitar dr. Victor Spinei, în 1999 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema Civilizaţia medievală urbană din sud-vestul Moldovei în secolele XIV-XVI (centrele urbane Bacău-Târgu Trotuş-Adjud), obţinând titlul de doctor în istorie, lucrare apreciată ca o contribuţie indispensabilă specialiştilor interesaţi de medievistică. După pensionarea grăbită de oficialităţi, continuă colaborarea cu muzeul băcăuan şi, în calitatea sa de expert în arheologie, lucrează în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bacău, fiind totodată membru al Comisiei Zonale Nr. 2 a Monumentelor Istorice, calitate în care s-a implicat în salvarea tezaurului patrimonial al judeţelor Bacău, Galaţi, Vaslui şi Vrancea. A fost, de asemenea, un membru activ al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, din septembrie 2002 făcând parte din Comitetul CIOR. Pentru importanta sa contribuţie în domeniul muzeologiei, arheologiei şi istoriei a fost răsplătit cu diverse premii şi distincţii, între care amintim Diploma de Merit a Ministerului Culturii şi Cultelor (2003) şi Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Cavaler (2004), acordat pe Preşedinţia României. De asemenea, pentru aportul la cunoaşterea trecutului vechiului oraş medieval, Consiliul Local al comunei Târgu Trotuş i-a acordat, în 2003, titlul de Cetăţean de Onoare. Lucrând până în ultima clipă la studiul monografic dedicat atestării celor şase veacuri ale localităţii Târgu Trotuş, s-a stins cu doar câteva zile înainte de a împlini 70 de ani.       

Cornel GALBEN

Sumar

În loc de prefață..............................................................................................5

I. Biserica sfințitoare...................................................................................7

Arhim. Atanasie Floroiu: Lumea a uitat de Dumnezeu..........................9

Monah. Damaschin Grigoriatis: Numai în Biserica Ortodoxă

oamenii îşi găsesc mântuirea.....................................................................16

Ierom. Iulian Lazăr: Vom răspunde în faţa lui Dumnezeu

de ceea ce facem.........................................................................................21

Ieroschim. Ştefan Nuţulescu: Diavolul se teme de cel ce plânge

şi ce se roagă...............................................................................................26

Monah. Ioan Popica: Satana a devenit mai agresiv, pentru că

timpul lui s-a scurtat...................................................................................30

II. Biserica ziditoare.................................................................................35

Arhim. Modest Morariu: Sfânta Scriptură spune că un om se

poate mântui de dimineaţa până seara.....................................................37

Arhim. Teofil Părăian: Mănăstirea este tinda Raiului..........................40

Protosing. Iustin Pârvu: E o vreme de pustiire a neamului..................42

Arhim. Melchisedec Velnic: Întoarcerea la izvoarele

monahismului românesc.............................................................................47

Arhim. Ciprian Zaharia: Totul e să ai credinţă.......................................51

III. Biserica lucrătoare.............................................................................55

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Sectarismul înseamnă

sfâşierea trupului lui Hristos.......................................................................57

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu: Numai în Dumnezeu este

identitatea absolută.....................................................................................62

Pr. prof. dr. Constantin Galeriu:Timpul lui Dumnezeu

este astăzi.......................................................................................................66

Pr. prof. univ. dr. Dumitru Popescu: Omul nu se poate mântui

numai cu jumătate din fiinţa lui..................................................................71

IV. Biserica oropsită..................................................................................87

Protopop Constantin Gane: Statul să protejeze clerul ortodox!..........89

Protoiereu Vasile Petrache: Mama adevărată ne este Biserica

Ortodoxă Română.......................................................................................93

Protoiereu Vasile Petrache: Sfântul Sinod a fost întotdeauna cu

faţa spre noi ................................................................................................97

Protopop Ghorghe Răţulea: Umilinţa de a fi român..........................101

V. Biserica din noi...................................................................................105

Ioan Enache: Am fost, de la bun început, împotriva

tuturor imoralităților.................................................................................107

Nelu Prisecaru: E nevoie să reclădim spiritual fiinţa

poporului nostru........................................................................................118

Prof. Mihai Semenov: Două milenii de creştinism

oglindite în filatelie...................................................................................121

Concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu” (debut în volum, ediţia a XI-a, serie nouă)

          Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, în colaborare cu Consiliul Judeţean Neamţ şi şi Asociaţia Culturală „Conta”, iniţiază şi organizează seria nouă a Concursului Naţional de Poezie (debut în volum) „Aurel Dumitraşcu”. Prima serie de zece ediţii a concursului s-a desfăşurat la Neamţ în perioada 1994 – 2003. Premianţii celor zece ediţii au fost Florin Oancea (Sibiu) si Vasile Baghiu (Piatra Neamt) în 1994; Mihai Ignat (Braşov) în 1995; Ana Maria Zlăvog (Iaşi) în 1996; Cristian Galeriu (Bucureşti) în 1997; Sorin Gherguţ (Bucureşti) în 1998; Daniel Moşoiu (Cluj Napoca) şi Constantin Virgil Bănescu (Tîrgovişte) în 1999; Cătălin Chelaru (Iaşi) în anul 2000; Elena Vlădăreanu (Bucureşti) în anul 2001; Dan Coman (Bistriţa Năsăud) în anul 2002; Mihai Curtean (Sibiu) în anul 2003.

         Concursul a fost întrerupt după ce trei ediţii, consecutiv, organizatorii şi juriul nu şi-au dat acordul pentru a premia şi publica volume care nu se suţineau valoric, după excelenta serie de autori debutaţi în acest context. Din juriu au făcut parte, la primele zece ediţii, între alţii, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Liviu Ioan Stoiciu, Radu Săplăcan, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Sava, Radu Florescu, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, iniţiator şi organizator al celor zece ediţii. 

         Iniţierea noii serii a concursului este prilejuită de comemorarea a 25 de ani de la moartea poetului Aurel Dumitraşcu (16 septembrie 1990) şi de împlinirea a 60 de ani de la naştere (21 noiembrie 1955).

        Manuscrisele, bine constituite, cu diacritice, vor fi trimise/ depuse într-un exemplar printat dar şi în format electronic (CD, DVD, altele) pînă la data de 1 iunie 2015 pe adresa: Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Piatra Neamţ, strada Republicii, Nr. 15, judeţul Neamţ (cu menţiunea Pentru concursul naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu”). Manuscrisele pot fi semnate cu numele autorilor în concurs, cu datele de contact (telefon, adresă mail) acest lucru nu poate influenţa decizia juriului care premiază manuscrise şi nu liste de nume. Manuscrisul trebuie să aibă (recomandabil; sînt acceptate şi alte variante, dacă e vorba de un proiect scriitoricesc sau editorial) minimum 60 de pagini, maximum 100 de pagini.

          Manuscrisele vor fi însoţite de o fişă personală a concurentului: nume, prenume, data naşterii, adresă, telefon, e-mail, studii, activitate literară.

          Concursul este deschis autorilor români nedebutaţi în volum, din ţară şi din diaspora, a căror vîrstă nu depăşeşte 35 de ani pînă la data de 21 noiembrie 2015.

          Juriul va fi constituit din scriitori, personalităţi ale vieţii literare din România.

        Pînă pe data de 16 septembrie 2015 va fi făcut public manuscrisul cîştigător şi numele autorului.

          Pînă pe data de 21 noiembrie 2015 manuscrisul cîştigător va fi publicat de organizatori la o editură prestigioasă din România (trei sute de exemplare) şi va fi lansat la Piatra Neamţ, la manifestarea prilejuită de aniversarea poetului Aurel Dumitraşcu.

          Autorul va primi minimum o sută de exemplare din tirajul cărţii.

          Alte informaţii pe adresa de mail adrianvlad@ambra.ro sau la telefon 0233/ 210379. Iniţiator şi coordonator al manifestării: Adrian Alui Gheorghe, director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.