N. 29 decembrie 1968, în comuna Livezi, judeţul Bacău. Poetă, jurnalistă, bibliotecară, editoare.
Este fiica tricotezei Ecaterina (n. Hazaparu) și a maistrului Gheorghe Lazăr. A
urmat clasa I (1975-1976) și clasele VII-VIII (1981-1983) la Școala „Alecu
Russo“, iar clasele II-VI la Școala „Alexandru cel Bun“ (1976-1981) din Bacău.
A fost admisă apoi la cursurile de zi ale Liceului Economic și de Drept
Administrativ (1983-1987), specializându-se în contabilitate și comerț. În ciclul
primar a început să scrie poezie, abilitățile scriitoricești fiindu-i
descoperite și cultivate de învățătoarea Maria Găină, profesoara Cornelia
Spulber și scriitorul Mureș Covătaru, cel care a introdus-o în intimitatea
Cenaclului „G. Bacovia“ al revistei Ateneu.
Un alt scriitor, Sergiu Adam, o remarcă la „Poșta redacției“, publicându-i, în
1985, cu pseudonimul Anomis, primele versuri. În anii școlarității s-a
evidențiat nu doar la orele de limba română, ci și la matematică, obiect la
care a primit 10 pe linie până în clasa a XI-a, ori la fizică, disciplina ce a
propulsat-o la Olimpiadă. Cu numele său a debutat în anul 1987, în revista Limba și literatura română pentru elevi,
publicând poeme, cronici, articole și însemnări în Aiudul literar, Ateneu, Convorbiri literare, Cultura, Dacia literară,
Ecart, Examene, Fântâna Blanduziei, Hyperion, Literatorul, Literatura și Arta,
Luceafărul, Lumină lină, Observator T, 13 Plus, Rampa şi Ecranul,
România literară, Steaua, Tribuna, Viaţa satului, Vitraliu ș.a. Până să devină gazetarul și editorul de azi, a lucrat
la o unitate economică din Livezi (1987-1988), și apoi ca librar, la Librăria
„Al. Piru“ din Bacău (1988-1993), în acești ani având și o primă tentativă de
a-și continua studiile, la Facultatea de Drept a Universității „M. Eminescu“
din Botoșani, pe care le abandonează însă în 1994. În 1993 intră în presă,
activând ca redactor la cotidienele băcăuane Ziua (1993-1994), Ultima oră
(1994-1995) și Deșteptarea
(1995-1998), perioadă în care scrie asiduu și participă la activitățile
cenaclurilor literare „Eșarfe de mătase“, „Avangarda XXI“ și „Boema“. Prezență
constantă în competițiile naționale de gen, în intervalul 1991-1994 obține nu
mai puțin de 14 premii literare și mențiuni, între care amintim doar Marele Premiu
„Zaharia Stancu“, Premiul pentru volum în manuscris la Festivalul de Poezie de
la Sighetu Marmației și Premiul special pentru volum în manuscris la Concursul
de Poezie „G. Coșbuc“, care ar fi trebuit să-i înlesnească debutul editorial.
Și-a văzut prima carte în rafturile librăriilor abia în 1996, când Editura
Deşteptarea i-a publicat Somnul
grifonului, cu o Precuvântare de
Cezar Ivănescu, urmată în scurtă vreme de volumele de versuri Iarba manuscriselor (Editura Plumb,
1997), Corabie spre Magonia (Editura
Semne, 1998) și Toamnă în Casiopeea (Editura
Ager, 2004). Ecourile de care s-au bucurat poemele sale au îndrituit-o să se
îndrepte către Capitală, aici devenind, rând pe rând, redactor la revista Examene (1998-2001) și la Editura
„Carol Davila“ (2001-2001), redactor-şef la Editura Ager (2001-2004),
bibliotecar la Biblioteca Metropolitană (2003-2004) și, din 2004, editor la Jurnalul Național, în redacția căruia
conduce suplimentele Jurnalul de
Bucătărie și Jurnalul de Călătorie
și coordonează, totodată, activitatea Editurii „Jurnalul“. În această ipostază
a realizat, în paralel, suplimentele de vacanţă ale revistei Examene (1999 şi 2000) și a coordonat,
în același interval, Concursul de artă plastică pentru elevi şi Tabăra de
creaţie „Vacanţe la Pontul Euxin“ din Constanţa. Scurtul stagiu ca bibliotecară
a fost favorizat de faptul că, în perioada 2000-2003, și-a completat studiile,
urmând și absolvind Colegiul Universitar al Universității „Valahia“ din
Târgovişte, cu licență în Biblioteconomie şi Arhivistică și o lucrare de
diplomă (Bibliografia locală – Prezent
şi perspective) ce se poate transforma oricând într-o nouă carte. Dornică
mereu să exploreze noi domenii, în septembrie 2008 și-a început colaborarea cu
Radio România – Antena Satelor, susținând până în septembrie 2010 și apoi, în
intervalul iunie-septembrie 2011, emisiunea săptămânală de antropologie
culinară românească „Focul din vatră“. Grație audienței în creștere, în
decembrie 2010 dă un contur nou profilului său pe calea undelor, colaborând și
cu Radio România Internațional, unde, din ianuarie 2011, susține
rubricile „Poetul despre poeți“, „În România, acum un secol“ și
„Reporter RRI“, dar cu o prezență constantă și în cadrul emisiunilor „Românii
de lângă noi“, „Week-end cu prietenii“, „Secretele bucătăriei românești“ și
„Magazin RRI“. La același post realizează, de asemenea, începând cu noiembrie
2011, emisiunea „Invitat la RRI“, propunând ascultătorilor dialoguri incitante
cu nume importante ale spiritualității românești. Venind în sprijinul
scriitorilor de pretutindeni, a publicat săptămânal, din septembrie până în
decembrie 2010, cronici la cărțile de poezie în paginile publicației Jurnalul de Duminică. Cu același
aplomb, începând din noiembrie 2011, susține în coloanele Jurnalului Național rubrica „Bombe de presă de acum 100 de ani“,
valorificând munca de cercetare de la Biblioteca Academiei. În tot acest timp
nu a neglijat propria creație, versurile fiindu-i incluse în antologiile Un sfert de veac de poezie (1998), Poezia pădurii (1999) și Antologji e poezisë rumune (2003),
traduse și publicate în Haemus (în
limba albaneză) și Bana armânească
(în aromână), comentate de critici și istorici literari prestigioși,
nominalizată la cea de a XVI-a ediție a Festival di Poesia Erotica Baffo, de la
Veneția (2008). Preocupările sale gastronomice s-au materializat în cărțile de
bucate Rețete de Paști (în
colaborare cu Simona Chiriac, 2007) și Rețete
alese pentru post și Crăciun (2010), în reeditarea celebrului volum Dictatura gastronomică. 1501 feluri de
mâncare (2009, ediție pe care a îngrijit-o și prefațat-o, îmbogățind-o cu
câteva sute de note și anecdote), distins în același an cu Premiul Asociației
Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism și Premiul Asociației
Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, în coordonarea celor 7
volume din Poveștile bucătăriei
românești de Radu Anton Roman (2010), distins, de asemenea, cu Premiul
AJTR, în prefețe la volumele Rețete
culinare turdene de Dana Deac (2005), Cărticică
folositoare (2005), Carte de bucate.
190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice
de Maria Maurer (2006), Bucatele
noastre. Carte cu preparate mai mult sau mai puțin românești de Horia
Vîrlan (2009) și 77 Istorii și rețete
din Epoca de Aur de Veronica Bectaș, 2010. În plan social, s-a implicat în
implementarea proiectului „Centrul de formare și integrare profesională
«Curcubeu»“ –prin care 20 de tineri din medii social defavorizate din
Sighișoara au fost calificați. Distinsă, în 2009, cu Premiul AJTR al secțiunii
Reportaj, nominalizată la Premiul Clubului Presei de Turism FIJET România
(2009), premiată în decembrie același an de Asociația Națională a Turismului
Rural, Ecologic și Cultural, reușește cu cele 11 articole consacrate românilor
din Basarabia de Sud să înfurie autoritățile ucrainene, care, în iulie 2011, o
declară „persona non grata“, apricându-i pedeapsa maximă de interdicție pe
teritoriul Ucrainei, de 5 ani. În compensație, Consiliul Mondial Român și
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni îi acordă Diploma de onoare
pentru „Merite deosebite în cunoașterea problematicii românilor de
pretutindeni“, iar colegii de breaslă iau atitudine, condamnând această măsură
discriminatorie. Aceeași colegi o aleg, în ianuarie 2011, vicepreședintă a
Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România - AJTR, postură
din care inițiază lansarea site-ului Vacanțierul.ro
și publicația online Ziariști și
scriitori de turism - www.presadeturism.ro, site-ul oficial al AJTR.
Cornel
GALBEN
